În Catedrala Patriarhală din București slujbele de Crăciun și Anul Nou vor fi oficiate conform următorului program liturgic - în ziua de sâmbătă, 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului, între orele 17:30 – 19:00, după Slujba Pavecerniței Mari unită cu Litia din Ajunul Praznicului Nașterii Domnului, Corala Patriarhală Nicolae Lungu și Corul Psaltic Tronos, împreună cu interpreta de muzică populară Letiția (Boroi) Vișoiu, vor susține un concert de colinde în naosul Catedralei Patriarhale.

Duminică, 25 Decembrie 2022, Praznicul Nașterii Domnului - între orele 09:30 – 12:30 va fi oficiată Sfânta Liturghie de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor de ierarhi, preoți și diaconi.

Sâmbătă, 31 Decembrie 2022, Ajunul Anului Nou - la ora 16:00 va fi expusă spre închinare credincioșilor, în interiorul Catedralei Patriarhale, racla cu moaștele Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, păstrată în Paraclisul istoric al Reședinței Patriarhale. Aceasta va rămâne în Catedrala Patriarhală până în ziua de duminică, 1 ianuarie 2023, la ora 20:00; între orele 23:30 – 01:00 va fi oficiată Slujba la cumpăna dintre ani, de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.

Duminică, 1 ianuarie 2023 - Tăierea împrejur cea după trup a Domnului, Sărbătoarea Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei și Anul Nou - între orele 09:30 – 12:30 va fi oficiată Sfânta Liturghie de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor de ierarhi, preoți și diaconi. Apoi, va fi oficiată slujba de Te Deum cu ocazia începutului Noului An – 2023. La final, va avea loc Proclamarea Anului omagial şi a Anului comemorativ 2023.

Anul acesta, candidații au fost mult mai activi în căutarea de noi oportunități profesionale față de anul trecut. Mai exact, potrivit datelor platformei de recrutare online BestJobs, aceștia au aplicat, în medie, la șase joburi pe lună, de două ori mai multe decât în 2021, cel mai adesea de pe mobil. În plus, numărul total al candidaților a fost cu 62% mai mare în 2022 față de anul precedent.

Dintre candidații care și-au completat CV-ul pe platforma BestJobs în 2022, 54% au menționat cel puțin o experiență profesională anterioară. 35% dintre ei specifică cel puțin o limbă străină printre cunoștințe și 14% dețin permis de conducere. Aproape jumătate (47%) vor să fie contactați de recrutori cu oferte de angajare, chiar dacă nu își caută activ un loc de muncă, iar 5% menționează că sunt dispuși să se relocheze pentru noul job.
În 2022, creșterea venitului din salarii a stat la baza eforturilor candidaților de a-și găsi un job nou pentru cei mai mulți candidați. 98% au declarat că își doresc să știe salariul sau intervalul salarial pentru jobul la care aplică, iar cei mai mulți dintre ei au aplicat cu precădere la joburi cu #SalariuLaVedere.

„Candidații români au fost mult mai activi în căutarea unui nou job anul acesta. Datele mai arată că sunt tot mai pregătiți, iar pentru a se angaja în domeniul și departamentul pe care și-l doresc, majoritatea mizează în primul rând pe abilitățile specifice dobândite în joburile anterioare sau în urma unui stagiu de practică, voluntariat, internship, în cazul candidaților mai tineri”, a declarat Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România.

Platforma de recrutare online Bestobs reunește specialiști din toate zonele țării. 73% au domiciliul în jurul marilor orașe, din municipiul București, județele Timiș, Cluj, Brașov, Iași, Prahova și Constanța, în timp ce 27% aparțin de orașe mai mici.

În ceea ce privește domeniul de activitate, peste 18% dintre candidați au experiență în Vânzări, 11% în Management, aproximativ 10% în domeniul Administrativ și 9% în Producție / Logistică. Și candidații cu experiență în domenii precum Financiar-Contabilitate, Inginerie, Specialiști/Tehnicieni, Call Center, HoReCa, Transport, IT au fost activi și în căutarea unei noi provocări profesionale.

Aproape 1 din 5 candidați înscriși anul acesta pe BestJobs au vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani și aplică pentru joburi entry-level. Domeniile preferate de acești candidați sunt Call-center, Vânzări, Administrativ/ Secretariat și Marketing.

Alți 22% din totalul candidaților au vârsta între 25 și 34 de ani, 23% au între 35 și 44 de ani și 22% au între 45 și 54 de ani. Nu în ultimul rând, cei mai mulți dintre candidații activi (aproape 55%) au fost bărbați, iar restul de 45%, femei.

Potrivit unui studiu realizat de firma de cercetare de piață Ipsos, 49% dintre oameni dau cadoul mai departe după ce-l primesc deoarece le este rușine să îl dea înapoi sau să îl schimbe cu un produs care corespunde mai mult cu ceea ce-și doresc de teamă să nu strice relațiile de familie. Studiul a fost realizat pe platforma Ipsos.Digital în perioada 10-14 noiembrie în rândul a 10.000 de consumatori din 12 țări de pe cinci continente.

„Uneori poate fi dificil să găsești cadoul potrivit mai ales când cei apropiați sunt modești și nu vor să ne determine să cheltuim pentru ei. Până nu demult, pentru a evita cadouri nedorite, eram obișnuiți fie să le oferim cash cu care să își cumpere ce vor ei, fie sa alergăm prin magazine să căutam ceva cu care să nu dăm greș, însă odată cu migrarea tot mai mare către online, există astăzi o variantă mult mai elegantă. Tuturor celor care vor să-i surprindă pe cei dragi într-un mod plăcut le punem la dispoziție Cardul cu milioane de idei, care reprezintă răspunsul nostru la „mai bine ia-ți tu ce vrei”. Cardul poate fi o soluție salvatoare pentru ultimele zile dinainte de Crăciun când nu mai ai timp să alergi prin magazine sau pentru orice altă ocazie din an, de la botez sau zi de naștere până la mărțișor sau căsătorie,” a spus Irina Pencea, Chief Marketing Officer eMAG.

Pentru a evita astfel de situații, compania citată lansează Cardul cu milioane de idei, care poate fi oferit cu orice ocazie, de Sărbători sau cu ocazia unui eveniment precum căsătoria sau botezul. Cu ajutorul cardului cadou cel care îl primește poate achiziționa din platformă orice își dorește dintre cele peste 12 milioane de produse, în funcție de suma disponibilă selectată de cel care îl oferă. Această sumă poate fi cuprinsă între 10 și 3.000 de lei, iar cardul ajunge imediat la destinatar, prin intermediul e-mail-ului.

Ca urmare a refuzului total nejustificat al Austriei de a accepta intrarea României în Spațiul Schengen, Federația Națională a Sindicatelor din Industria Alimentara-SindAlimenta a hotărât în ședința Consiliului Național, care a avut loc în perioada 08-10 decembrie 2022, închiderea contului bancar de la BCR, bancă cu acționariat austriac. 

De asemenea, conducerea SindAlimenta recomandă membrilor federației să evite achiziția de produse ale societăților austriece, să nu mai alimenteze cu carburant de la benzinăriile OMV și să-și închidă  conturilor bancare deținute la băncile pe care această țară le are în România.

„Decizia Austriei de a bloca accesul României în Spațiul Schengen este o sfidare inacceptabilă la adresa României și românilor. Vorbim despre Austria, o țară ale cărei companii câștigă în România sute de milioane de euro anual, dar care a refuzat permanent să plătească corect cea ce exploatează aici. Vorbim despre compania OMV Petrom care a făcut permanent presiuni și jocuri de culise inacceptabile pentru o țară care se pretinde campioana democrației, de a nu fi majorate redevențele petroliere. Așa cum s-a învățat, vrea in continuare să exploateze pe nimic resursele de petrol și gaze ale României. Acum, oficialii austrieci continuă jocul grotesc al democrației simulate pe care îl practică nu de azi de ieri, dacă ne gândim la firele nevăzute ale meschinăriei politico-financiară internaționale care se îmbină din totdeauna la Viena. Se arată surprinși de boicotul declanșat de români la adresa companiilor cu capital austriac și afirmă sfidători că problemele economice nu trebuie legate de cele de securitate. Asta demonstrează încă odată disprețul cu care privesc România și pe români care pentru Guvernul austriac sunt doar o sursa de profituri imense, obținute unori chiar apelând la fapte de corupție, forță de muncă ieftină etc.”, au declarat cei din SindAlimenta prin vocea lui Dragoș Frumosu, președinte SindAlimenta.

Potrivit comunicatului de presă, „acest nou episod de sfidare a Romîniei, o țară care și-a demonstrat mereu atașamentul față de valorile UE și NATO, vine în contextul în care Bruxelles-ul face apel la unitatea blocului comunitar în fața agresiunii Rusiei”.

„Eșecul integrării în Spațiul Schengen este însă și eșecul diplomației românești. O diplomație aproape inexistentă care și atunci când este prezentă preferă să stea în genunchi pentru a nu supăra pe nimeni. Nu am văzut până acum pe niciunul dintre guvernanții noștri să-și asume acest eșec usturător. În primul rând vorbim despre președintele României, Klaus Iohannis, o ilustră nulitate, ale cărui mandate de președinte au fost un eșec total, de la un capăt la altul. Vorbim despre premierul Ciucă, o persoană lipsită de orice simț al diplomației, de finețe în ceea ce înseamnă negocierile politice între state, dar și despre ministrul energiei, Virgil-Daniel Popescu, ghiocelul credincios al OMV-ului, cel care s-a remarcat pana acum doar prin decizii de creșteri uriașe ale prețului la energie, inchideri de mine și termocentrale și evident, facilități pentru companiile austriece. Nu în ultimul rând, trebuie să-l mai amintim și pe ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, ale cărui reușite în calitate de șef al diplomației externe românești se pot rezuma la un singur cuvânt-NIMIC. Organizația noastră apelează la toți românii pentru solidaritate și credința, astfel încât sa arătăm țărilor europene forța și unitatea românilor”, a conchis Frumosu.

Piața muncii a fost în 2022 de partea candidaților, majoritatea sectoarelor confruntându-se cu deficit de personal specializat. Eforturile de recrutare au fost îngreunate și de contextul socio-economic, iar bugetele angajatorilor pentru a atrage și reține personalul au trebuit maximizate. Astfel, potrivit datelor de pe platforma BestJobs, companiile mari au lansat o nouă tendință în materie de beneficii, oferind candidaților posibilitatea de a-și personaliza schema extra-salarială în funcție de nevoi.

Datele platformei de recrutare online BestJobs arată că multinaționalele și companiile mari realizează liste de beneficii personalizate în funcție de contextul socio-economic, cerințele și nevoile reale ale angajaților, acestea fiind reevaluate și modificate periodic.

„În 2022 a fost o provocare pentru companii să găsească talentele potrivite. Din acest motiv, angajatorii au încercat să adapteze pachetele de beneficii cât mai eficient, atât pentru nevoile candidaților, cât și pentru maximizarea bugetului intern. Spre exemplu, pentru un angajat cu copii mici, pachetul poate cuprinde program flexibil, zile libere suplimentare, asigurare medicală și extinderea acestui beneficiu şi către membrii familiei, acces la evenimente pentru copii, bonusuri și prime de sărbători și chiar bonus pentru grădiniță sau bonă. Tot așa, un alt angajat poate opta pentru abonament la sală, asigurare medicală și contribuție la pensia privată. Practic, candidații pot alege pachetul care se potrivește nevoilor și stilului lor de viață, simțind cu adevărat beneficiile pentru ei”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Beneficiile tradiționale rămân de bază în pachetul extra-salarial

Chiar dacă angajații au acum acces la un pachet mixt de beneficii, anunțurile de joburi menționează în continuare beneficii tradiționale precum tichete de masă (70%), bonusuri de performanță (62%), asigurare medicală (57%), dar și cursuri de specializare sau de dezvoltare personală (60%). Pe aceste liste, se numără totodată și teambuilding-urile (40%), primele de sărbători (50%) și laptop sau telefon mobil (47%).

În ultimii ani, pachetul de beneficii suplimentare s-a diversificat, cu program flexibil, plata utilităților de acasă sau gustări la birou

Pe fondul dificultăților din ultimii ani, au început să apară tot mai multe beneficii care să corespundă mai bine nevoilor actuale ale angajaților. Astfel, de anul trecut și până acum, numărul anunțurilor care precizează beneficii de well-being a crescut cu peste 15%. În plus, angajatorii țin cont și de nevoia tot mai mare de flexibilitate a angajaților, facilitând munca de la distanță chiar și în cazul lucrătorilor cu baze de date și oferind un program flexibil.

Astfel, 70% dintre anunțuri precizează posibilitatea de a lucra remote atunci când angajatul simte nevoia, 37% oferă ca beneficiu personalizarea programului de lucru, iar aproape 40% pun la dispoziție cafea și gustări pentru angajații de la birou.

Mai mult, angajații care lucrează permanent sau preponderent de acasă pot beneficia de plata utilităților (5%), pe când cei ce vin la birou pot primi compensații pentru transport (30%). De asemenea, ieșirile cu echipa, în timpul sau după programul de lucru, pentru a acoperi nevoile de interacțiune și socializare ale angajaților, contribuie la coeziunea echipelor și constituie un beneficiu oferit din ce în ce mai des de companii.

Nu în ultimul rând, angajatorii continuă să faciliteze munca de la distanță, oferind angajaților posibilitatea de a accesa de oriunde datele companiei. Acest lucru se aplică în special persoanelor care lucrează cu baze de date sau au nevoie de acces la serverele companiei. Astfel, implementarea unor protocoale de securitate îi ajută pe angajați să se logheze de oriunde și facilitează modele remote de muncă. Din acest motiv, angajatorii includ în oferta de beneficii plata utilităților pentru angajații care lucrează de acasă.

„Noua legislație va aduce mai multe schimbări în 2023, precum modificarea plafonului neimpozabil pentru beneficii extra-salariale, prevăzută de ordonanța nr. 16/2022. Cu alte cuvinte, pentru anumite tipuri de beneficii, din ianuarie 2023, angajatorii vor fi nevoiți să se încadreze într-un plafon lunar de 33% din salariul de bază al angajaților, neimpozabil. Deși cele mai comune dintre beneficiile primite de angajați, precum tichetele de masă sau tichetele cadou nu se vor raporta la acel plafon, recomandăm ca angajatorii să le păstreze în pachetul acordat sau să evalueze necesitatea lor în funcție de preferințele angajaților”, conchide Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

În perioada 10 - 13 noiembrie, Romexpo a organizat ediția de toamnă a Târgului de Turism al României. Peste 13.500 de pasionați de călătorii au ajuns în pavilionul B1 al Centrului Expozițional unde au primit cele mai bune ponturi pentru zboruri și vacanțe ieftine.

#TTR2022 a înregistrat un grad de internaționalizare de 26%, la eveniment participând 87 de companii din 9 țări: Bulgaria, Canada, Egipt, Israel, Japonia, Maldive, Palestina, România și Turcia.

Timp de patru zile, vizitatorii au avut ocazia să aleagă destinația care li se potrivește la un super preț.

Iată cu ce au fost întâmpinați de companiile expozante:
• oferte atractive pentru city break-uri la Târgurile de Crăciun din cele mai populare orașe europene: Paris, Praga, Viena, Budapesta, Amsterdam, Berlin;
• până la 50% reducere pentru pachete turistice all inclusive sau de tipul demi-pensiune în: Bulgaria, Turcia, Egipt, Grecia, Tunisia, Croația și Dubai;
• pachete promoționale pentru destinații exotice, precum: Maldive, Thailanda, Punta Cana, Mauritius, Cancun, Bali, Zanzibar sau Seychelles;
• bilete de avion la prețuri accesibile;
• sejururi cu discount de până la 35% în Delta Dunării și pe litoralul românesc;
• până la 40% reducere pentru cazarea în cele mai frumoase zone de munte din țara noastră.

Ca la fiecare ediție, Târgul de Turism al României a prezentat cele mai noi și interesante oferte turistice din țară și străinătate, fiind un eveniment la care au participat agenții de turism și touroperatori, unități de cazare și de agrement, precum și prestatori de diverse servicii în turism sau autorități de turism locale, naționale și internaționale.

În plus, evenimentul a fost locul ideal pentru stabilirea şi desfăşurarea întâlnirilor de afaceri din industria turismului, #TTR2022 găzduind și o serie de sesiuni de networking.

Târgul de Turism al României a fost organizat în parteneriat cu Camerele de Comerț și Industrie din România și Asociația Națională a Agențiilor de Turism.

Peste 20% dintre cei care au lucrat remote în perioada pandemiei au revenit în prezent la birou, fie complet, fie în format hibrid, potrivit unui sondaj realizat de platforma de recrutare online BestJobs, lucru care le-a afectat posibilitatea de supra-angajare.

Dintre cei care au avut în ultimii ani un job sau proiecte în plus, în prezent doar 25% încă le mai păstrează, în timp ce 19% au renunțat la proiecte între timp. Alți 19% au și în prezent un job secundar ce poate fi făcut după programul de la jobul principal, iar 38% și-au păstrat doar jobul principal.

Angajații care își iau un job în paralel cu cel principal sau se implică în proiecte suplimentare, din care obțin venituri în plus, contribuie la crearea tendinței de supra-angajare, tot mai prezentă în special de când munca de la distanță a luat amploare.

„Datele sondajului arată că supra-angajarea forței de muncă a accelerat în timpul pandemiei, întrucât, în contextul muncii de acasă, angajații au putut folosi timpul petrecut pe deplasarea dintre birou și domiciliu pentru a obține un venit în plus, dar și pentru că acest mod de lucru le-a permis să își organizeze sarcinile diferit de cum ar fi făcut-o în colectivul de lucru. În prezent, candidații care au în continuare un program flexibil sau au făcut tranziția permanentă către munca de oriunde caută modalități de suplimentare a veniturilor, dacă timpul le permite. Totuși, pentru a evita riscul de epuizare și conflictul de interese, este recomandat ca aceștia să aleagă un domeniu diferit de cel de bază și să verifice la departamentul de resurse umane dacă există politici care să interzică acest lucru, pentru a nu-și periclita stabilitatea locului de muncă principal”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs Romania.

Deși motivul principal pentru care aleg să muncească în plus este suplimentarea veniturilor în cazul a 65% dintre respondenți, iar restul de 35% își doresc dezvoltarea aptitudinilor profesionale sau creșterea satisfacției în raport cu munca, aproximativ 70% se tem că două locuri de muncă reduc semnificativ timpul liber. Totodată, printre dezavantaje, respondenții au mai menționat scăderea productivității de la jobul principal și ratarea promovărilor (20%), epuizare psihică (5%) și posibilitatea ca angajatorul principal să afle și acest lucru să ducă la concediere (tot 5%).

„Pe BestJobs, observăm că numărul joburilor în întregime remote a rămas constant anul acesta, în jurul valorii de 10% din total, pe când volumul de joburi hibrid a crescut considerabil, fiind disponibile acum de 5 ori mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. În prezent, pentru aproape 20% dintre joburile active, candidații pot împărți activitatea între birou și spațiul de lucru preferat. Acest mod de lucru a devenit favorit în rândul candidaților, care își doresc în continuare flexibilitatea muncii de acasă, dar care au descoperit și că pot să își diversifice veniturile găsind oportunități suplimentare astfel”, adaugă Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs Romania.

60% dintre participanții la sondajul BestJobs au spus că au primit oferte direct pentru proiecte extra, în timp ce 30% au căutat pe platformele de recrutare și doar 10% au apelat la rețeaua de cunoștințe. În cazul a peste 63%, angajatorul a știut de proiectele extra/ cele două locuri de muncă. De asemenea, 39% cred că este sustenabil pe termen lung să aibă activități extra pe lângă jobul principal, dacă timpul le permite acest lucru. Această variabilă este înlocuită de volumul de muncă impus în cazul a 25%, în timp ce peste 7% consideră că da, atât timp cât nu le afectează relația cu angajatorul/ ii. Pe de altă parte, peste 28% consideră că nu este sustenabil, deoarece pe termen lung, dezavantajele cântăresc mai mult.

Cu toate acestea, nu toți angajații își mai permit să își ia proiecte extra sau un job secundar, din cauza volumului de muncă mare, a modului de lucru sau a domeniului de activitate solicitant. Din acest motiv, criteriile la care angajații se gândesc atunci când iau în calcul proiecte extra/ un job secundar sunt: să le crească veniturile suficient cât să merite efortul (aproape 30%), să nu fie nevoie de prezență fizică în ambele locuri (peste 25%), să fie în același domeniu cu pregătirea lor sau cu ce își doresc să dezvolte (peste 25%) și de asemenea să aibă un volum de lucru ușor de gestionat (aproximativ 15%).

Sondajul a fost efectuat în perioada octombrie-noiembrie, pe un eșantion de 1.165 de utilizatori de internet din România.

PENNY, unul dintre cei mai activi retaileri din România, își continuă planul de extindere prin deschiderea a două noi magazine în Sărmașu, județul Mureș, și în Săliște, județul Sibiu. De altfel, în prezent, rețeaua PENNY în România este alcătuită din 317 magazine la nivel național și o echipă dedicată formată din peste 5.800 de angajați.

Magazinul PENNY din orașul Sărmașu, de pe Str. Teilor, nr 1, are o suprafață de vânzare de 856.45 mp. Acesta dispune de 39 de locuri de parcare neexclusive, dintre care 2 locuri sunt pentru persoanele cu dizabilități. Echipa noului magazin este formată din 16 persoane.

Magazinul PENNY din orașul Săliște, de pe Str. Gării, nr 32-34, are o suprafață de vânzare de 854.25 mp. Parcarea generoasă dispune de 76 de locuri de parcare neexclusive, dintre care 4 locuri sunt pentru persoanele cu dizabilități. Noul magazin are un număr de 16 angajați.

Designul noilor magazine este modern și primitor, iar sesiunea de cumpărături pentru clienți este îmbunătățită datorită zonei extinse pentru produse proaspete, mărci proprii pe gustul românilor, dar și datorită semnalizării mai vizibile a promoțiilor și a categoriilor principale de alimente. În plus, noul PENNY oferă soluții simple, adaptate stilului de viață alert, precum produsele ready to eat, dar și cele semipreparate, refrigerate sau congelate.

PENNY Punct reprezintă evoluția strategică a Penny Market în România și este structurată în șapte piloni cheie: experiență îmbunătățită în magazine, expansiune, produse românești, oameni, digitalizare, sustenabilitate și comunicare integrată.

Pilonul expansiune se referă la extinderea magazinelor și la dezvoltarea capacităților logistice. Până în 2029, PENNY își propune să atingă cifra de 600 de magazine. În materie de logistică, la finalul anului trecut, PENNY a inaugurat cel de-al patrulea depozit de la Filiași, județul Dolj.

PENNY a început un amplu program de certificare BREEAM (Building Research Establishment's Environmental Assessment Method) pentru toate magazinele pe care le construiește în prezent. Demersul exemplar la nivel european al discounterului PENNY a fost demarat în urmă cu doi ani, iar pe parcurs retailerul a înregistrat rezultate impresionante, unul dintre acestea fiind magazinul PENNY Otopeni, care a fost desemnat cea mai sustenabilă clădire din Centrul și Estul Europei în cadrul BREEAM Awards 2021.

Din februarie 2022, centrul logistic PENNY de la Filiași este clădirea industrială cu cel mai mare punctaj la BREEAM (Building Research Establishment Environmental Assesment Methodology) International New Construction 2016. Rezultatul obținut este unul excepțional Outstanding – 92,89%. Ca urmare a unei investiții de 26 de milioane de euro, depozitul dispune în prezent de numeroase funcționalități, care îl fac prietenos cu mediul.

Toate magazinele din rețeaua PENNY vor fi recertificate o dată la trei ani. Astfel, compania pune bazele unei politici de monitorizare și îmbunătățire a sustenabilității magazinelor. Totodată, planurile de întreținere și de investiții în timp vor fi analizate și din punct de vedere a impactului asupra sustenabilității magazinelor în relație cu comunitățile în care sunt integrate, cu mediul înconjurător, construit și natural.

Criza energetică și penuria de furaje au adus sectorul laptelui din România în pragul falimentului. Paradoxul României e că, deși, la lapte, are cea mai mare creștere de preț la raft din Uniunea Europeană - 64% - crescătorii de vaci primesc cel mai mic preț pe lapte din toată UE. Adică, 3 lei pe litru, în condițiile în care la raft laptele a ajuns și la 12 lei.

În plus, a atras atenția europarlamentarul Carmen Avram, România se confruntă cu un deficit de 700 de mii de tone de lapte. În acest context, eurodeputatul român a cerut Comisiei Europene egalizarea subvențiilor, astfel încât fermierul român să beneficieze de același sprijin financiar ca și colegii lui din Europa de Vest.

„Tot sectorul laptelui se află în dificultate acum, dar unii sunt în mai mare dificultate decât alții. De exemplu, fermele din România, nefiind suficient de mature, în comparație cu cele din vestul Europei, sunt astăzi într-o situație dezastruoasă, care duce deja la falimente. Crescătorii noștri își închid fermele și își vând sau sacrifică animalele. Azi, avem un deficit de lapte de peste 700 de mii de tone, iar în magazine nu mai găsești, practic, decât lapte din import. Ceea ce n-ar fi o problemă pe o piață comună, cu jucători aflați cam în același stadiu de dezvoltare. Astăzi, fermierii români au subvenții mult sub colegii lor din statele occidentale. De asemenea, ei trebuie să plătească cele mai mari prețuri la energie de pe întreg teritoriul UE. Iar soluții nu sunt nici în bugetul național, nici în noul instrument al Comisiei pentru situații de criză. Deci, întreb Comisia Europeană, când crede că ne vom așeza cu toții la masă, să vorbim deschis despre o convergență reală și cum crede ea că fără convergență mai poate fi vorba despre competiție loială în UE”, a întrebat europarlamentarul Carmen Avram, în intervenția sa din cadrul ședinței Comisiei pentru Agricultură, din Parlamentul European, din 8 noiembrie 2022.

Ca răspuns la interpelarea europarlamentarului Carmen Avram, reprezentantul DG AGRI a confirmat situația grea în care se găsește sectorul din România, dar nu a oferit nicio soluție.

Pe măsură ce tot mai multe companii aleg să publice salariul în anunțul de angajare, procentul candidaților interesați să știe această informație în momentul aplicării a ajuns la 98%. Dintre aceștia, 24% spun că ar prefera ca anunțul de job să menționeze măcar marja salarială, o formă de transparentizare acceptată și de 49% dintre recrutori, care consideră că este cea mai eficientă prezentare a salariului în anunțul de angajare.

Peste 27% dintre joburile active pe platformă angajatorii afișează oferta salarială, sub forma unui interval. Potrivit platformei de recrutare online BestJobs, aceste joburi atrag cu 40% mai multe CV-uri. Pentru a încuraja acest demers, BestJobs oferă statistici salariale pentru cele mai frecvente roluri deschise de marii angajatori din țară și din străinătate, atât recrutorilor în procesul de completare a anunțului, oferindu-le informații relevante din piață, dar și candidaților, în cazul anunțurilor fără ofertă financiară.

Statisticile salariale afișate de BestJobs sunt calculate pe baza datelor din istoricul intern al platformei, a celor din surse publice (INS sau Ministrul Muncii), dar și a celor oferite de candidați în urma angajării, ținând seama de nivelul de experiență, de domeniu și de zona geografică. Aceste analize sunt disponibile și în Ghidul Salariilor 2022.

„Nevoia de siguranță financiară a oamenilor, stimulată de factorii economici globali, îi determină pe tot mai mulți dintre candidați să aibă așteptarea de a ști salariul pentru un nou job încă din momentul aplicării. Deficitul de specialiști care se resimte la nivelul întregii piețe susține avantajul de partea candidaților atunci când vine vorba de recrutare. Ca soluție de recrutare, avem misiunea de a optimiza cât mai bine comunicarea și informarea celor două părți implicate, angajatorii și candidații. Astfel, pe de-o parte am venit în ajutorul companiilor cu sugestii de estimate salariale în momentul activării joburilor, dar și al candidaților, cu afișarea estimatelor salariale pentru cele mai căutate roluri în acest moment, susținându-i astfel să ia cea mai bună decizie atunci când aplică pentru un job. Încurajăm angajatorii să afișeze marja salarială disponibilă pentru fiecare job, contribuind astfel la o piață a muncii ghidată de transparență și șanse egale”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Tot mai multe companii au început să analizeze beneficiile transparentizării. În acest sens, 60% dintre angajatori iau în prezent în calcul să transparentizeze salariile angajaților, chiar dacă doar pe anumite niveluri.

În plus, nevoia de a accesa talentele potrivite reprezintă un stimulent puternic pentru recrutori, iar mai mult de jumătate dintre ei sunt de părere că dacă ar aduce cu peste 50% mai mulți candidați la pozițiile disponibile, compania pentru care lucrează ar lua în considerare publicarea unui interval salarial în anunțurile de angajare.