Afişez elemetele după tag: vanzare

Proiectul guvernamental ucrainean care prevede vânzarea terenurilor agricole către străini și care se lovește de opoziția majorităţii populaţiei va fi tranşat prin referendum, a anunțat luni, 11 noiembrie 2019, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Șeful statului a promis că va ridica embargoul privind vânzarea de terenuri arabile, o mişcare care potrivit susţinătorilor acestei măsuri va crea oportunităţi semnificative pentru investiţii în agriculturii în unul din cei mai mari exportatori mondiali de cereale.

Chiar și așa, în rândul populaţiei Ucrainei există o reticenţă faţă de ridicarea embargoului, unul dintre motive fiind şi îngrijorările că o mare parte din terenuri vor fi achiziţionate de companii străine.

„Străinii şi companiile în care străinii sunt acţionari vor putea să cumpere terenuri arabile în Ucraina doar dacă populaţia Ucrainei îşi va da acordul într-un referendum. Această clauză va fi inclusă în legea cu privire la liberalizarea pieţei terenurilor arabile”, a afirmat cu tărie Volodimir Zelenski printr-un mesaj video.

Totodată, preşedintele Ucrainei a mai anunţat că, în perioada următoare, Parlamentul de la Kiev va elabora şi adopta un act normativ care va clarifica mecanismul de organizare a referendumului, care va oferi ucrainenilor dreptul de a decide cu privire la subiectul achiziţiei terenurilor arabile.

Conform sondajelor de opinie, un procent cuprins între jumătate şi două treimi dintre ucraineni se opun ideii vânzărilor terenurilor agricole.

În prezent, Ucraina dispune de o suprafaţă de 32,5 milioane hectare de teren arabil aproape dublu decât Franţa, iar aceste terenuri se numără printre cele mai fertile din lume. Acestea sunt disponibile doar spre arendare, ceea ce frânează investiţiile în sectorul agricol, devenit în ultimii ani unul din motoarele economiei ucrainene, generând 15% din Produsul Intern Brut şi 40% din exporturi.

Analiștii Băncii Mondiale apreciază că deschiderea pieţei terenurilor agricole ar putea contribui la o creştere suplimentară a PIB-ului de ordinul a 2% timp de mai mulţi ani în această ţara care în prezent este una din cele mai sărace din Europa.

Departamentul de Stat american a anunțat miercuri, 11 septembrie 2019, că a aprobat vânzarea a 32 de avioane stealth de ultimă generaţie F-35 către Polonia, în sumă de 6,5 miliarde de dolari.

Potrivit noului acord care ar putea alimenta tensiunile cu Moscova, în perioada următoare s-a perfectat vânzarea a 32 de avioane de vânătoare fabricate de Lockheed Martin şi 33 de reactoare F-135 Pratt and Whitney, însoţite de armamentul şi sistemele de navigaţie necesare.

Parafarea acestei înțelegeri bilateriale, anunţată în iunie cu prilejul vizitei preşedintelui polonez Andrzej Duda la Washington, reprezintă în fapt un semnal clar că Statele Unite ale Americii vor să „echipeze un aliat cheie al NATO cu avionul de vânătoare cel mai avansat din lume” şi „să-i reducă dependenţa de echipamentele ruseşti depăşite”, a comentat un oficial din Departamentul de Stat, citat printr-un comunicat emis de sursa citată.

Membrii Congresului american pot contesta această tranzacţie în termen de 30 de zile, ceea ce nu s-a întâmplat însă de câteva decenii.

Polonia se numără printre ţările membre ale NATO care alocă cel puţin 2% din PIB pentru apărare. Varşovia a fost de acord în 2017 să crească treptat cheltuielile pentru apărare, de la 2% la 2,5% din PIB, ceea ce înseamnă că bugetul anual ar trebui să se majoreze de aproape două ori, până la circa 80 de miliarde de zloţi (21 de miliarde de dolari) până în 2032.

F-35 stealth a fost catalogat a fi cel mai scump sistem de luptă din istorie, iar dezvoltarea lui a fost întârziată de mai multe ori înainte de a fi considerat gata de luptă.

Alte state europene, aliate ale SUA, care dețin avioane de luptă sunt Norvegia, Italia, Olanda și Marea Britanie. Belgia și Danemarca perfectează la rândul lor contracte de achiziție.

Turcia, țară NATO care a participat la dezvoltarea proiectului, a fost recent eliminată de SUA din program și nu va mai avea voie să cumpere aeronava în urma deciziei liderului de la Ankara de a cumpăra sistemul de rachete S-400 fabricat în Rusia.