Conform ultimelor prevederi legale (Legea nr. 370/2022), persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul și cu ridicata, precum și cele care desfășoară activități de prestări de servicii, care realizează în cursul unui an încasări în numerar cu o valoare mai mare de 50.000 lei, au obligația să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, amenzile pentru neconformare fiind între 20.000 și 50.000 lei.
„Acceptarea plății cu cardul face parte din procesul de modernizare și digitalizare a economiei românești și credem că este nevoie de un efort susținut al autorităților, împreună cu asociațiile de profil și organizațiile patronale, de a comunica beneficiile acestui tip de plată înainte de a verifica nivelul de conformare. De informarea corectă a contribuabilului depinde succesul implementării prevederilor legale”, a declarat Lucian Ovidiu Heiuș, Președintele ANAF.
Campania de informare, promovată sub sloganul „Acceptă plata cu cardul”, se va desfășura pe o perioadă de câteva luni și va consta în distribuirea de afișe și flyere de informare în structurile subordonate ANAF din toată țara, materiale de informare disponibile pe paginile web și postări pe rețelele sociale ale ANAF, APERO și CNIPMMR, precum și mesaje trimise sutelor de mii de IMM-uri care fac parte din patronatele membre CNIPMMR.
„Acceptarea plății cu cardul este o necesitate la ora actuală pentru firmele care vor să se dezvolte și să răspundă cererii în creștere din partea clienților de a plăti prin metode digitale. Reducerea costurilor cu administrarea numerarului, transferul banilor în timp real, plata cu cardul direct pe factura digitală sunt beneficii reale și imediate pentru comercianții și furnizorii de servicii care adoptă mijloace moderne de plată. În plus, costurile acceptării plăților digitale sunt aproape nule, având în vedere apariția tehnologiei care permite transformarea telefoanelor mobile și a tabletelor în terminale de plată,” a declarat Răzvan Faer, președintele APERO.
Conform datelor BNR, numărul de terminale de plată (POS) se situa la peste 332.000 la mijlocul anului trecut, în creștere cu 22% față de perioada similară a anului precedent, iar numărul de carduri în circulație era de 20,2 milioane. România are aproape 18 terminale la mia de locuitori față de media europeană de 36 de terminale, conform datelor BCE, prin urmare are nevoie să dezvolte în continuare infrastructura de plăți electronice.
Conform raportului european privind Indicele economiei și societății digitale (DESI) din 2022, în România, “ponderea IMM-urilor care au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală (22%) și procentajul întreprinderilor care fac schimb electronic de informații (17%) sunt cele mai scăzute din UE. Nivelul scăzut de digitalizare și progresele relativ lente împiedică economia României să profite pe deplin de oportunitățile oferite de tehnologiile digitale”.
„Plățile digitale oferă oportunități de creștere a veniturilor pentru IMM-uri și mai multe opțiuni pentru clienții lor, în magazine și în mediul online. Datele noastre arată că antreprenorii văd transformarea digitală ca o necesitate și solicită acordarea de deduceri fiscale pentru cheltuielile aferente acesteia sau finanțarea de cursuri de perfecționare în acest domeniu pentru angajați. Prin urmare, prioritatea noastră trebuie să fie reprezentată de educarea mediului de afaceri, a angajaților în general, a spațiului public în domeniul digitalizării”, a declarat Florin Jianu, președinte CNIPMMR.
Potrivit unui comunicat de presă remis la redacție, începând de joi, 1 august 2019, ANAF a demarat o amplă acțiune de control în vederea combaterii evaziunii fiscale și pentru creșterea conformării la declarare a obligațiilor fiscale.
Conform sursei citate, în această campanie este vizată, în principal, zona București - Ilfov. În vederea desfășurării în bune condiții a acțiunii, efectivele au fost suplimentate cu 200 de inspectori.
În acest an vor fi desfășurate 150.000 de controale care au această tematică de control.
Controalele sunt efectuate în baza analizelor de risc și vor pune accent pe prevenție și îndrumare. Controalele vor determina identificarea în timp real a erorilor, care, dacă sunt remediate în timp util, vor determina plata unor obligații fiscale accesorii mai mici, în comparație cu cele rezultate în urma unei inspecții fiscale generale. Contribuabilii au posibilitatea de a-și corecta declarațiile și de a se conforma la plata obligațiilor, potrivit legii. În cazul în care contribuabilii verificați refuză să se conformeze sau sunt constatate abateri semnificative, aceștia vor face obiectul unor investigații suplimentare.
Controalele vizează, în principal, domeniile alimentație publică, construcții, transport, comerț, dar si combaterea muncii la negru, împreunã cu Inspecția Muncii, fãrã însa a se limita la acestea.
De asemenea, în cadrul acțiunii, inspectorii antifraudă vor verifica inclusiv modul în care contribuabilii respectă obligația legală privind dotarea si utilizarea noilor case de marcat cu jurnal electronic.
„Reamintim faptul că Ministerul Finanțelor Publice a propus, printr-un proiect de act normativ, eliminarea contravenției referitoare la nerespectarea de către utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a termenelor prevãzute de lege, de a utiliza aparate de marcat cu jurnal electronic (art.10 lit.cc) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.28/1999) de sub prevederile Legii prevenirii nr.270/2017. Proiectul este publicat pe site-ul www.mfinante.ro”, se menționează în documentul de presă. „Măsura este necesară deoarece operatorii economici care încalcă obligația de dotare cu noile dispozitive nu au motive obiective pentru neconformare, mai ales că, o perioadă îndelungată, Ministerul Finanțelor Publice și Agenția Națională de Administrare Fiscală au desfășurat numeroase campanii de informare cu privire la obligativitatea dotãrii agenților economici cu noile case de marcat, iar perpetuarea acestei situații ar duce la discriminarea operatorilor economici corecți. În ceea ce privește plata obligațiilor fiscale, reamintim contribuabililor că, în cazul în care se află în dificultate generată de lipsa temporară a disponibilităților bănești, au posibilitatea de a solicita organului fiscal eșalonarea la plată a obligațiilor fiscale”.
Totodată, prin Ordonanța privind instituirea unor facilități fiscale, au fost prevăzute măsuri de restructurare a obligațiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018, pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion de lei, bazate pe un plan de restructurare, plată eșalonată, monitorizare și supraveghere fiscală, pe perioada înlesnirilor. Același act normativ prevede și anularea accesoriilor aferente debitelor înregistrate la data de 31 decembrie 2018 și care sunt sub un milion de lei, în cazul în care sunt achitate obligațiile fiscale principale, până la data de 15 decembrie 2019.
Măsurile ce urmează a fi aplicate în cadrul acestor acțiuni, vor fi atent monitorizate, fiind coordonate atât la nivelul conducerii ANAF, cât și la nivel local și regional, pentru a se atinge scopul propus și pentru a se evita orice abuz.
În acest sens, ANAF pune la dispoziția contribuabililor adresa de email Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., la care aceștia pot transmite propuneri si sugestii sau iși pot exprima opinia cu privire la acțiunea de verificare la care au fost parte, astfel încât conducerea instituției sã aibã cunoștințã de eventualele probleme cu care contribuabiliii s-au confruntat, pe parcursul verificãrilor.