Afişez elemetele după tag: fructe

Când în doar trei ani, Mihai Postelnecu, tânărul business developer al SmartFert, a reușit să-și împingă propria afacere la o creștere semestrială de două cifre, nu mai ești atât de uimit când afli că acesta a renunțat la un post de manager în cadrul unei multinaționale și la un salariu cu mult mai multe zerouri.

Postelnecu a ales România. Și bine a făcut. Din 2017, el reușește să disemineze în teritoriu propria viziune asupra protecției și dezvoltării sănătoase ale păioaselor, leguminoaselor și nu numai cu ajutorul biostimulatorilor și al fertilizanților foliari.

Faptul că vacanțele și le petrecea la țară, în livezile bunicilor, a generat în timp o afinitate a acestuia pentru sectorul agricol. Chiar dacă a terminat un liceu de matematică fizică, Mihai Postelnecu a ales facultatea de mecanică agricolă și a intrat „în pâine” imediat după obținerea licenței.

El vorbește de primul job ca de o adevărată școală de business, toate celelalte poziții pe care le-a ocupat de-a lungul anilor în diverse companii fiind pietre de temelie pentru ceea ce avea să devină ulterior.

Într-un interviu acordat Surse și Resurse, Postelnecu a vorbit despre produsele pe care acesta le comercializează, două dintre ele recomandate pentru perioada de toamnă.

Nu în ultimul rând, el a creionat un tablou propriu al sectorului agribusiness.

Despre recomandările sale, dar și despre ceea ce va însemna finele anului agricol 2019-2020 pentru cultivatorii de rapiță și de grâu, în cele ce urmează.

Surse și Resurse: Ați ales mecanica agricolă din cadrul Politehnicii și ați ajuns să coordonați un business în sectorul biostimulatorilor și fertilizanților foliari.

Mihai Postelnecu: A fost pur și simplu o alegere de moment. După Bacalaureat, în anii ’90, „apele erau destul de tulburi” în ceea ce privește viziunea despre viitor și carieră. Prietenii, familia, cu toții ne gândeam ce să fac mai departe. La aceea vreme eram orientat mai mult către zona tehnică, în condițiile în care absolvisem un liceu de matematică-fizică, astfel încât alegerea facultății nu a fost una prea dificilă. Nu am fost atras de partea cu ASE-ul. La medicină nu mă vedeam la momentul respectiv, așa că...

SSR: Înainte de alegerea facultății avuseserăți vreo legătură cu agricultura?

M.P.: M-am născut în București, însă copilăria mi-am petrecut-o atât în Capitală, cât și la țară. Legătură cu agricultura a existat, după cum bine ați și intuit. Toate vacanțele le petreceam la țară, unde bunicii dețineau suprafețe cu livezi. Probabil că de acolo și dorința de a activa în agricultură.

SSR: Din ce zonă erau bunicii? Nu puțini sunt cei din generația noastră care ieșeau la prășit porumbul...

M.P.: Din zona de deal a județului Argeș, din localitatea Vulturești. Vorbim de o zonă cu plantații întinse de meri, peri și pruni. Porumbul era doar o cultură destinată autoconsumului. Ca un element haios, în ceea ce privește relația mea cu porumbul, eu eram favorizat. Toamna, trebuia să mă întorc în București, la școală; prindeam ceva prășit și doar începutul recoltatului.

SSR: Ați devenit absolvent de mecanică agricolă. Puteați fi foarte bine un reprezentant de vânzări pentru marii distribuitori de utilaje agricole. Și totuși ați optat pentru altceva.

M.P.: După ce am terminat facultatea, am ajuns la o firmă românească de distribuție de inputuri (n.r. - Dacrom). Acolo am lucrat patru ani. A fost o școală foarte bună, chiar dacă a fost puțin cam dură. Ulterior însă, experiența de la Dacrom mi-a prins extraordinar de bine. La momentul respectiv (n.r. - anul 2002), agribusiness-ul nu era atât de dezvoltat sau de reprezentat din punct de vedere al distribuitorilor. Pe atunci, eram director regional, aveam o zonă desemnată și plecam inclusiv cu marfa în mașină s-o livrăm.

SSR: După această experiență, care a fost pasul următor?

M.P.: Multinaționala. Am activat la Maisadour Semences. După aproape doi ani de zile de experiență dobândită acolo, am făcut pasul către o altă companie franceză, și anume Euralis. La acest angajator am petrecut cinci ani de zile. Am pornit de pe poziția de director regional cu valențe de coordonator la nivel de promovare, până la nivelul de director național de vânzări.

SSR: Director național de vânzări - o poziție destul de privilegiată într-o companie multinațională. Cu toate acestea, ați decis să continuați pe cont propriu. Cum așa?

M.P.: Decizia mea de exit din multinațională a fost tocmai pasiunea față de acest domeniu al fertilizanților foliari și al biostimulatorilor.

SSR: Ați constatat că apăruse un debușeu pe piață, din acest motiv ați părăsit compania?

M.P.: Nu. Trebuie să fiu corect. La momentul respectiv se punea problema unei reorganizări la nivel de grup. Eu am avut ceva probleme personale. În primă fază decisesem să merg alături de companie, în condițiile în care făceam un pas în față în ceea ce privește cariera; urma să preiau în subordine business-ul din încă două țări. Am discutat însă serios în familie și am decis să rămân în România.

SSR: Asta a însemnat însă o nouă provocare...

M.P.: Am început să dezvolt în România aceste produse – fertilizanții foliari și biostimulatorii care, la momentul respectiv, veneau doar din Marea Britanie. Am intrat în acest segment agribusiness în parteneriat cu un fost coleg și prieten. Partenerul meu de atunci începuse acest business, iar eu am venit pentru a-l dezvolta împreună. După mai bine de un an, lucrurile nu se dezvoltau așa cum îmi doream. Din acest motiv, am preferat să mă retrag și să dau viață ideii pentru care plecasem din multinațională.

SSR: Adică promovarea fertilizanților foliari și a biostimulatorilor. Apare pe piață SmartFert. În ce an se întâmpla asta?

M.P.: Brandul l-am creat la sfârșitul lui 2016, undeva în luna august. El fost dezvoltat special pentru biostimulatori și fertilizanți foliari, iar ca tip de business, de la început a fost creionat pentru a lucra prin distribuitori. Nu ne adresăm ca vânzare, direct, end user-ilor (n.r. - consumatorilor finali). Noi funcționăm prin parteneriatele avute cu distribuitorii. Am mers pe ideea să fac ce știu mai bine, eu lucrând în ultimii ani cu sectorul de distribuție, și am zis să valorific această experiență.

Smart Fert la trei ani de activitate: creșteri constante ale cifrei de afaceri!

Surse și Resurse: Noiembrie, 2019. Vorbim despre SmartFert și despre adresabilitatea produselor din portofoliul companiei. Căror tipuri de producători agricoli vă adresați?

Mihai Postelnecu: Noi ne adresăm fermierilor de nivel mediu și mare. Și asta nu pentru că producătorii agricoli mici nu ar reprezenta un potențial important de business, ci pur și simplu din cauza lipsei de timp. Suntem în faza de dezvoltare încă și nu avem capacitatea de a acoperi la nivel de fermă mică. Și aici vorbim de partea de promovare.

Produsele ajung însă la nivel de țară. Focusul a fost la început pe zona de sud, asta însemnând de la Mehedinți până la Brăila și Tulcea. Am optat pentru aceste zone pentru că erau mai apropiate de sediul central. Am deschis mai nou și zona Banatului printr-o colabolare la Timișoara.

SSR: Pentru că ați discutat de zona de sud a țării și, deja, de o campanie de însămânțări aproape definitivată, despre ce produse putem discuta în prezent ca ofertă a Smart Fert? Care sunt recomandările dumneavoastră pentru această perioadă?

M.P.: Portofoliul de produse este complet și complex, cu beneficii atât pentru cultura mare, cât și pentru partea de leguminoase, pomi și viță de vie. Evident, marea majoritate a business-ului s-a orientat către cultura mare. Avem unele produse care sunt foarte bine primite și la nivel de legumicultori. Lucrăm în zona bazinelor legumicole din împrejurimile Bucureștiului și distribuim cu succes produsul nostru pe bază de calciu, și anume CalMax.

SSR: Care sunt atu-urile CalMax? Iată, vorbim de prima recomandare...

M.P.: CalMax este un produs care se vinde aproape de la sine. El este un fertilizant foliar lichid destinat pomilor fructiferi, legumelor, viței de vie, căpșunilor, verzei, zmeurului și coacăzului. Este căutat de fermieri și este unul dintre cele mai bune produse pe bază de calciu. Și asta deoarece materia primă este dovedită a fi una de înaltă calitate. Un alt beneficiu pentru client este cel al concentrației substanței active și, bineînțeles, faptul că el este un produs bine formulat. Nu în ultimul rând, unul dintre avantajele utilizării produselor noastre este și acela că se pot folosi laolaltă cu alte produse de protecția plantelor.

SSR: La noi în țară se tot vorbește de capitalizarea fermierilor și de capacitatea lor de a avea acces la produse de înaltă calitate. În acest context, produsele dumneavoastră sunt catalogate uneori drept prea scumpe? Sau fermierul conștientizează necesitatea de a avea culturi agricole sănătoase, bine dezvoltate și nu se gândesc prea mult la costuri?

M.P.: În general, clienții sunt atenți la factorul preț. Contează foarte mult interlocutorul, discuția cu un producător agricol care înțelege ce înseamnă un produs bine formulat. Vorbim totuși de niște costuri per total pe care un fermier le are atunci când stabilim prețul, când stabilim doza, modul de lucru cu un anumit produs premium. Toate acestea la un loc generează un cost de timp, de resursă etc.

De la început, focusul nostru a fost să mizăm pe produse foarte bune, chiar dacă prețul nu este cel mai mic. Una este să folosești la hectar o doză la un fertilizat de 3-5 litri și alta este să utilizezi 1 sau 1,5 litri.

SSR: Revenind, campania de însămânțări de toamnă este aproape gata. Care sunt celelalte recomandări SmartFert în ceea ce privește necesitatea de biostimulatori și fertilizanți foliari?

M.P.: Dacă vorbim de campania de toamnă, unul dintre produsele pe care le promovăm în această perioadă este și Spur Aminoacizi. Acesta este un bio-activator care are la bază aminoacizi obținuți prin procese enzimatice care fac ca acest produs să fie mai eficient decât celelalte care au la bază procese chimice.

Apoi avem în vedere fertilizantul foliar formulat ca și concentrat lichid de bor, molibden și azot, cu denumirea comercială de Boron Extra.

Acestea sunt cele două produse bine primite la nivel de fermă. Ele au fost testate și verificate și în loturi demonstrative, și la nivel de fermă, pe suprafețe mari.

SSR: Care a fost feedback-ul potențialilor clienți cu privire la aceste produse?

M.P.: Dacă mă duc în această campanie cu un produs, la o fermă, producătorul agricol respectiv, fie că mă cunoaște personal, fie că i s-a părut interesează formularea, îl testează și în al doilea an îl cumpără, pentru mine este cea mai bună dovadă că produsul este bun. Altfel spus, produsul a confirmat în teren.

Faptul că am lucrat în multinațională, m-a învățat să nu ies în comercial cu un produs până nu îl verific. De fiecare dată când aduc un produs nou, îl aduc în cantități mici, îl plasez în câteva zone unde știu că oamenii au un grad înalt de pregătire tehnică și observ parcursul său în teren. Dacă de acolo primesc un feedback pozitiv, atunci am tot curajul să ies cu el în comercial, să vorbesc despre el și să-l promovez.

SSR: Spur Aminoacizi. Care sunt zonele de unde au venit cele mai multe comenzi?

M.P.: La momentul actual, Spur Aminoacizi este singurul din piață care conține un inițiator al sistemului imunitar. Vorbim în acest caz de molecula OES (Organic Elicitor System) care crează o barieră între țesutul bolnav și cel sănătos, astfel încât boala să nu se extindă până la momentul aplicării unui fungicid. Mai exact, vorbim de așa-zisul Răspuns Hipersensibil, adică izolarea infecției și necroza țesutului din zona infectată.

El se utilizează toamna, pentru a crește rezistența plantelor la iernare și/sau primăvara pentru înlăturarea rapidă a efectelor gerului din timpul iernii. Se poate utiliza la o gamă largă de culturi de câmp: cereale păioase, rapiță, porumb, floarea soarelui etc.

Produsul a fost bine primit și vândut la rapiță și la grâu

SSR: Rapița este principala cultură care aduce primii bani în fermă. O protecție mai bună a acestei culturi înseamnă o securizare a veniturilor.

M.P.: Rapița este prima cultură care aduce bani fermierilor. În momentul în care însă avem ani precum 2018 și 2019, în care condițiile din toamnă sunt atipice și dificile pentru a semăna rapiță, a doua cultură care aduce bani în fermă este și cea de orz. Spur Aminoacizi este eficient și în acest caz.

SSR: Nutrifast Boron Extra – fertilizant foliar, formulat ca și concentrat lichid de bor, molibden și azot. Ce poate face produsul pentru a susține toate aceste culturi cărora li se adresează, și anume rapiță, floarea soarelui, cereale păioase, mazăre, soia, fasole, varză, căpșuni și legume?

M.P.: În cultura de rapiță, borul este foarte important. De cele mai multe ori, pe perioada de vegetație, în câmp, pe tulpina plantei apar crăpături longitudinale. Acela este un semn al carenței de bor.

În general, culturile oleaginoase răspund foarte bine la tratamentul cu produse pe bază de bor. Avantajul produsului Boron Extra este că pe lângă bor mai are și azot și molibden. Acesta din urmă este un element foarte important și scump. Per total, produsul vine într-un pachet foarte atractiv.

Fermierii au conștientizat utilitatea acestui produs și îl folosesc. Problema este însă reprezentată de produsele ieftine, doar pe bază de bor. Trebuie să ajungi la fermierii tehnici care înțeleg ce înseamnă un produs complet.

Din păcate însă, la ora actuală încă sunt producători agricoli care nu sunt convinși de utilizarea unui produs biostimulator sau fertilizant foliar. Și aici vorbim de fermieri din toate spectrele, de la mici la cei mari. Nu au încredere, dar le folosesc, doar pentru că au colegi care le utilizează și obțin rezultate bune.

SSR: Nu au încredere, poate, și din cauza contrafacerilor de pe piața agricolă din România? Știm că în cazul dumneavoastră, produsele vin direct din Marea Britanie, cu risc zero de contrafacere.

M.P.: Nu facem nimic în România. Marfa vine exact așa cum ajunge la fermier de la producător, direct din fabrică. Inclusiv eticheta vine direct din fabrică.

Cei care activează în sectorul de profil s-au lovit de-a lungul timpului de fenomene de contrafacere. Inclusiv eu, la momentul la care eram director la Euralis, am avut o situație de acest gen cu sacii de sămânță contrafăcuți. Acolo era și mai greu de falsificat pentru că sacul trebuia să aibă o anumită formă, culori, logo specific etc. Cu toate acestea, tot au mai existat situații neplăcute semnalate în piață.

SSR: Și prin distribuitori, riscul de contrafacere este mare, pentru că te poți gândi că pe lângă două produse originale, al treilea să fie contrafăcut și are de suferit brandul în același timp.

M.P.: Am preferat de la început să nu facem nimic aici, tocmai pentru a elimina primele gânduri că s-ar putea întâmpla ceva.

În Constanța, rapița arată extraordinar de bine

Surse și Resurse: Ce se întâmplă în țară, în acest moment, cu culturile agricole?

Mihai Postelnecu: Din câte am putut constata, cine are rapiță, o are bună, frumoasă, și va trece cu ea peste iarnă. Suprafața însămânțată este însă, din păcate, una foarte mică la nivel de țară. Eu cred că, în prezent, avem semănate maximum 200.000 de hectare cu rapiță. Asta în condițiile în care acum câțiva ani de zile aveam 600.000 – 650.000 de hectare semănate cu rapiță.

Chiar și așa, zilele trecute am primit de la un fermier din zona Constanței niște poze cu rapiță care arată extraordinar de bine.

Și în cazul grâului stăm binișor. Am putut observa parcele bune în zonele vizitate.

SSR: Ce-a însemnat primul semestru 2019 pentru Smart Fert?

M.P.: Noi ne-am orientat către campanii, și anume cea de primăvară și cea de toamnă. În general, undeva la 65 la sută din business se face în primăvara, poate chiar și 70% în unii ani. În fiecare an ne propunem să avem o creștere de două cifre. În semestrul I al acestui an ne-am atins obiectivele și am reușit să obținem o creștere de aproximativ 35 la sută. Ne putem mândri că suntem prezenți într-unele dintre cele mai mari ferme de la noi din țară, chiar și cu peste 10.000 ha, cu acționariat român și mixt.

Ediția 2019 a conferinței RO Fruits&Vegetables Show, cel mai apreciat eveniment dedicat profesioniștilor care activează în industria de legume-fructe, va reuni pe 21 noiembrie 2019, la hotelul Crowne Plaza din București, cei mai importanți producători, distribuitori și importatori locali și nu numai.

„Consumatorul român apreciază și caută tot mai mult produse cu proveniență locală, un comportament vizibil mai ales atunci când vine vorba de alegerea legumelor și fructelor. În acest context, aproape toate lanțurile de retail au dezvoltat programe de colaborare cu producători români de fructe și legume. Această preferință a românilor se reflectă și în trendul crescător al produselor eco/bio, o piață estimată local la 60-70 de milioane de euro anual. RO Fruits & Vegetables Show reunește anul acesta retaileri internaționali și locali, operatori HoReCa, distribuitori, producători și importatori din România, Republica Moldova și din zona Europei Centrale și de Est, dar și furnizori de soluții și servicii, având ca scop final dezvoltarea și modernizarea acestui sector, deosebit de important pentru comerțul românesc”, a declarat Maria Hurduc, organizator RO Fruits & Vegetables Show.

Consumul de fructe și legume proaspete reprezintă o categorie care câștigă tot mai mult spațiu în coșul cumpărătorilor români. Categoria a devenit, în ultimii ani, una de destinație și pentru retailul modern, iar vânzările anuale de fructe și legume realizate de marile lanțuri comerciale sunt în creștere, indiferent de formatul de magazine. Acest lucru se explică prin migrația consumatorilor de la piețele tradiționale spre formatele moderne, fenomen valabil și pentru fructe și legume proaspete.

În topul celor mai vândute cinci fructe, în ceea ce privește volumul vânzărilor, se regăsesc bananele, merele, portocalele, pepenele și lămâile, iar în topul celor mai vândute cinci legume, tot în termeni de volum, se află cartofii, roșiile, morcovii, ceapa albă și varza albă.

RO Fruits&Vegetables Show oferă peste 200 de oportunități de business și este structurat după patru componente cheie: Conferință (dezbateri în plen), Expo Village dedicat furnizorilor de produse și soluții, Sesiuni de matchmaking (întâlniri individuale B2B), Cină și networking.

Evenimentul va oferi date și trenduri de piață relevante pentru evoluția industriei de legume și fructe din România și Europa. Managerii de achiziții/buyerii din Retail și HoReCa, traderii și importatorii caută surse credibile și durabile de aprovizionare, pentru a le oferi consumatorilor, în orice sezon, produsele proaspete pe care aceștia și le doresc. Pe de altă parte, furnizorii români și străini (producătorii), mândri de calitatea produselor lor, caută parteneri de business de încredere (cumpărători), care să le valorifice cât mai bine eforturile depuse în faza de producție.

Potrivit Oficiului European de Statistică (Eurostat), românii sunt printre europenii care consumă zilnic cele mai puține legume și fructe, cu o medie de 42% din populație, ceea ce ne situează cu 22 de procente sub media europeană. Din fericire, trendul privind consumul de fructe și legume proaspete este în creștere, alături de preferința românilor de a le achiziționa din marile lanțuri comerciale.

Informații detaliate despre tematica evenimentului, vorbitori, program și modalitatea de înscriere sunt disponibile aici: https://modernbuyer.ro/evenimente-modernbuyer-romania/.

Prezentă de peste 10 ani pe piața românească, publicația online Modern Buyer se adresează profesioniștilor în achiziții și vânzări din industriile retail, FMCG, HoReCa, do-it-yourself, electro-IT și e-commerce.

În această perioadă, în piețele agroalimentare din întreaga țară se regăsesc din abundență legume și fructe de sezon din producția autohtonă. Consumatorii pot alege dintr-o gamă variată de fructe și legume proaspete: pepeni, piersici, mure de cultură, nectarine, caise dar și tomate, ardei, vinete, cartofi, varză, conopidă, fasole păstăi, verdețuri etc.

În cadrul Planului Național de Monitorizare a reziduurilor de pesticide din legume, fructe și cereale, Autoritatea Națională Fitosanitară  a prelevat până în prezent la nivel național 1.790 de probe, din care au fost analizate 1.696 de probe, în vederea depistării depășirilor de reziduuri de pesticide.

Rezultatele analizelor de laborator confirmă faptul că legumele și fructele din producția autohtonă îndeplinesc standardele de calitate și nu prezintă risc pentru consumatori.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Direcțiile pentru Agricultură Județene (DAJ) efectuează controale permanente în toate piețele agroalimentare din București și din celelalte municipii din țară, punând accent pe indicarea corectă a localității de producție și a datei recoltării pentru toate produsele autohtone cât și a țării de origine pentru produsele provenite din import.

Acțiunile MADR și ale DAJ realizate până la jumătatea lunii iulie în Municipiul București precum și în toate județele din țară, au constat în verificarea tuturor piețelor agroalimentare,  precum și a majorității hypermarket-urilor și  a depozitelor  en-gros de legume și fructe și s-au concretizat în aplicarea de amenzi contravenționale în valoare totală  de 91.340 lei, pentru abaterile constatate și a unui număr de 302 avertismente cu planuri de remediere, conform Legii nr.270/2017.

MADR, prin reprezentanții săi, colaborează în permanență cu administrațiile piețelor agroalimentare, astfel încât producătorii agricoli autohtoni să-și comercializeze producția în cele mai bune condiții, iar consumatorii să beneficieze de produse proaspete și de calitate, la prețuri avantajoase.

Principalele obiective de control ale inspectorilor MADR:

• Asigurarea unui spațiu distinct și semnalizat vizibil de minim 40 % din numărul total de tarabe din piețele agroalimentare pentru producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice, în special,  sau producători agricoli organizaţi conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008;
• Depistarea și sancționarea fenomenului de substituire a legumelor și fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerț intracomunitar;
• Etichetarea corectă a produselor, legume și fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producție, a denumirii cultivatorului, a datei recoltării și a prețului, pentru a se distinge producția autohtonă de cea provenită din import sau spațiul intracomunitar;
• Trasabilitatea loturilor de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar prin indicarea corectă pe documentele însoțitoare (facturi fiscale) a țării de origine, documente ce sunt emise de depozitari către comercianții de legume și fructe cu amănuntul.

Sursa: madr.ro