Afişez elemetele după tag: angajatori

Mai mult de jumătate dintre candidați au mărturisit nu sunt în totalitate sinceri la interviu, potrivit unui sondaj inițiat de BestJobs cu ocazia zilei de Halloween care a scos la iveală ce „schelete” ascund candidații în dulapul personal când vine vorba despre obținerea unui job nou.

Emoțiile de dinaintea unui interviu de angajare și dorința de a face o primă impresie bună unui potențial angajator îi fac pe candidați să ascundă anumite lucruri privind studiile avute, experiența profesională anterioară și nu numai.

Din totalul celor intervievați, aproape 40% nu și-ar dori ca viitorul angajator să știe că ar accepta jobul doar pentru bani, iar alți 25% nu vor ca acesta să afle de problemele din viața personală, care ar putea avea un impact asupra muncii lor.

Relațiile cu foștii șefi și colegi sunt uneori bizare, și asta nu doar în preajma zilei de Halloween, iar din acest motiv, 2 din 10 candidați nu își doresc ca viitorul angajator să știe despre situațiile în care fostul șef „le-a făcut sângele să fiarbă”, încât au ajuns să fugă de la jobul anterior mâncând pământul.

În cazul candidaților, expresia „scheletul din dulap” se referă la un lucru negativ sau jenant care s-a întâmplat în trecutul profesional sau personal și care este ținut secret. 34% dintre respondenți au spus că sunt sinceri doar atât cât este nevoie pentru a obține jobul respectiv, iar peste 15% ar minți sau ar ascunde informații despre propria persoană în cadrul unui interviu de angajare, dacă ar ști că astfel o să obțină postul vacant. La polul opus, majoritatea, conștienți de faptul că minciunile ies întotdeauna la iveală, declară că ar fi sinceri, indiferent de riscuri.

Deși încearcă să nu dezvăluie aspecte incriminatoare recrutorilor, 40% au recunoscut în cadrul unui interviu de angajare că nu s-au documentat despre poziția respectivă și nici despre companie, în timp ce aproape 22% au criticat angajatorul anterior pentru că le-a făcut zile fripte, iar peste 15% au adus în discuție lucruri personale.

Candidații încă simt că se aruncă în necunoscut atunci când aplică la un job care nu afișează salariul, iar printre lucrurile de care se tem cel mai tare în cadrul unui interviu de angajare se numără faptul că ar putea afla că salariul nu va fi cel așteptat (37%), că sunt apreciați angajații care stau peste program (aproape 22%) și că orice sarcină are un termen limită foarte strâns (peste 11%).

Interviuri care au transformat candidații în stană de piatră

28% dintre respondenții sondajului BestJobs au declarat că cel mai „de groază” moment a fost atunci când au mers la interviul de angajare într-o stare nepotrivită (oboseală, tristețe, ebrietate etc.), în timp ce pentru 21% a fost înspăimântător interviul în care recrutorul a fost nepoliticos. Mai mult, 13% au întârziat, iar aproape 6% au avut fiori pe șira spinării după ce au asistat la o scenă în care un angajat al firmei respective a avut o cădere nervoasă.

În ceea ce privește planurile de Halloween, 35% au spus că vor petrece cu familia și cei dragi, în timp ce tot 35% spun că nu vor face nimic deosebit, deoarece la locul lor de muncă este zilnic Halloween. Fiind într-o zi de luni, aproape 16% vor rezolva taskurile pe care le-au amânat vineri. Dacă s-ar face o petrecere de Halloween la birou, 14% s-ar costuma într-un personaj bun, în timp ce peste 10% într-un personaj malefic. 2% plănuiesc să se costumeze în cel mai bun prieten de la muncă și alți 2% vor să ia „forma” șefului lor, deoarece este cel mai scary personaj.

Nu mai puțin de 90% (sau 9 din 10) dintre angajatori acordă o importanţă deosebită angajaţilor cu branduri personale puternice, iar într-o pondere similară angajaţii români cu vârste între 25 şi 45 ani consideră ca reputaţia personală îi ajută să obţină un loc de muncă mai bun, potrivit datelor extrase dintr-un studiu realizat de iniţiatorii unui proiect de learning privind reputaţia personală.

Potrivit experților de la BrandingUp, citați de Agerpres, chiar dacă acordul asupra importanţei reputaţiei personale a fost majoritar, 69,4% dintre respondenţi spun că nu au investit încă în construcţia unui brand personal.

Principalele argumente identificate de angajaţi în favoarea unei investiţii susţinute în reputaţia personală sunt faptul că aceasta construieşte încredere şi credibilitate în faţa clienţilor şi a partenerilor de business (79,6%), reţeaua de contacte care se creează în urma implementării strategiei de comunicare a brandului personal (50%), dar şi vizibilitatea dobândită odată cu creşterea expunerii în piaţă (42,6%).

Cu privire la relevanţa atribuită reputaţiei personale în procesul de recrutare, aproape 90% dintre angajatori au răspuns că acordă o importanţă deosebită angajaţilor cu branduri personale puternice. Mai mult, peste o treime (34,3%) dintre aceştia consideră reputaţia personală ca fiind esenţială în succesul afacerii şi în conturarea imaginii companiei.

La studiul BrandingUp au participat aproximativ 200 de manageri de top, antreprenori, precum şi specialişti liber profesionişti sau angajaţi din domenii variate - IT, banking, marketing şi comunicare, avocatură, agricultură, consultanţă şi chiar administraţie publică. Dintre respondenţi, 36,11% reprezintă angajatorii. Cercetarea a fost realizată în perioada septembrie - octombrie 2020.

Realizatorii studiului menţionează că a fost creat şi un focus-grup cu răspunsuri de la respondenţi din străinătate, cu precădere din Spania, Italia şi Portugalia, dar şi din state cu o cultură corporativă diferită, cum ar fi Austria, Olanda, Elveţia sau Turcia.

„Ideea testării opiniei internaţionale despre reputaţia personală a venit din dorinţa de a face o comparaţie între trendurile existente în alte state, cu o istorie mai bogată în abordarea reputaţiei personale, şi curentul înregistrat în România. Concluzia reieşită este că trendul este similar cu ţările incluse în focus grup, diferenţele fiind de 2-5 %”, precizează sursa citată.

BrandingUp este un proiect creat în vara anului 2019, ce s-a concretizat până în prezent într-o serie de masterclass-uri pe trei module (zona de strategie, neuro-comunicarea, respectiv discurs public şi de conţinut în comunicare), dar şi workshop-uri, webinarii gratuite şi sesiuni individuale de consultanţă.