Afişez elemetele după tag: negocieri

SUA și NATO au primit un avertisment din partea Rusiei, vineri, 14 ianuarie 2022, prin vocea lui Serghei Lavrov, ministrul de Externe rus, acesta menționând că țara sa „nu va aştepta la nesfârşit” un răspuns la cererile de a se stabili garanţii de securitate constrângătoare din punct de vedere juridic pentru a preveni extinderea în continuare a Alianţei şi amplasarea de armament în apropierea graniţelor sale.

„Aşteptăm un răspuns în scris de la colegii noştri. Considerăm că ei înţeleg necesitatea de a o face imediat şi în scris. Însă nu vom aştepta la nesfârşit”, a precizat Lavrov în conferinţa sa de presă de la începutul anului, în care a făcut bilanţul activităţii diplomaţiei ruse în 2021, citat de agenţiile de presă EFE şi Interfax.

Conform spuselor sale, „există planuri de a zădărnici” acest proces. „Orice spun ei (n.r - americanii) despre necesitatea de a discuta cu aliaţii lor şi de a implica toţi membrii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) nu sunt decât declaraţii goale şi încercări de a trage de timp. Suntem conştienţi că perspectivele de a ajunge la un consens depind de SUA. Vrem să vedem răspunsul vostru în scris, punct cu punct, prevedere cu prevedere. (...) Vrem să ni se spună că asta ne convine, asta nu, dacă nu - de ce, dacă putem să modificăm ceva, să schimbăm formularea, să adăugăm altceva. Totul în scris, vă rog”, a mai menționat Serghei Lavrov.

Oficialul rus a mai adăugat că aşteaptă din partea SUA un „răspuns matur”, dar nu a dorit să specifice măsurile pe care le-ar putea lua Moscova în cazul unui răspuns negativ din partea Occidentului, după ce mai mulţi înalţi oficiali, inclusiv vice-ministrul rus Serghei Riabkov, principalul negociator cu SUA, au avertizat cu privire la un răspuns militar al Rusiei dacă SUA şi NATO nu reacţionează pozitiv la cererile Moscovei.

„Aşa cum a spus şi preşedintele Putin, aceasta va depinde de ceea ce vor recomanda experţii militari”, a spus Lavrov, remarcând că „nu voi încerca să ghicesc în zaţul de cafea” despre posibilul răspuns al Rusiei.

Întrebat dacă Rusia îşi va consolida prezenţa militară în afara graniţelor sale în cazul în care cererile sale vor fi respinse, şeful diplomaţiei ruse a răspuns că Rusia are „legături militare extinse cu partenerii şi aliaţii ei şi suntem prezenţi în diferite regiuni ale lumii”.

„Este o chestiune de relaţii bilaterale”, a adăugat Serghei Lavrov, după ce adjunctul său, Serghei Riabkov, nu a exclus joi instalarea unor „infrastructuri militare” în Cuba şi Venezuela într-un interviu la televiziunea publică RTVI. „Nu vreau să confirm nimic (...), nici să exclud nimic”, a spus nr. 2 al diplomaţiei ruse.

Tentative de extindere artificială

Pe de altă parte, Lavrov a acuzat NATO de „tentative de a se se extinde artificial”, prin încercarea de a atrage nu numai Ucraina, ci şi ţări scandinave care nu sunt membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

Ministrul rus a declarat totodată că Moscova se aşteaptă la sporirea prezenţei NATO în apropierea Rusiei „în lunile următoare”, sub pretextul tensiunilor din jurul Ucrainei.

SUA şi Ucraina acuză Rusia de concentrarea a cel puţin 100.000 de soldaţi la graniţa ucraineană în eventualitatea unui atac în această iarnă, pentru care se pregătesc deja sancţiuni „fără precedent” dacă Putin va decide să dea ordin în acest sens, lucru negat de liderul de la Kremlin.

„Te poţi aştepta la orice de la ei. Dar pot să vă asigur că suntem pregătiţi pentru orice evoluţie a evenimentelor în domeniul economic”, a subliniat ministrul rus.

Totodată, Lavrov a mai declarat că Rusia este pregătită să abordeze problemele de securitate europeană cu Uniunea Europeană, dar numai dacă SUA participă şi ele la acest dialog, potrivit TASS şi EFE.

„Pe noi nu ne interesează prea mult cine participă la negocieri atât timp cât SUA sunt în fruntea lor, pentru că de ele depinde modul în care este edificată politica de securitate în Europa şi, de fapt, în alte părţi ale lumii”, a adăugat Lavrov.

Cu privire la un dialog separat cu UE, precum cel care are loc acum cu SUA şi NATO, Lavrov a subliniat că trebuie întrebaţi Washingtonul şi Alianţa Nord-Atlantică dacă „vor permite UE să acţioneze în mod independent”, adăugând că Rusia este interesată de o Uniune Europeană „autonomă”.

Cu toate acestea, a remarcat el, momentan nu se ştie în ce format ar putea participa UE la discuţiile privind garanţiile de securitate în Europa.

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, a dat asigurări, joi, că actuala coordonare dintre SUA şi UE privind negocierile cu Rusia este „absolut perfectă”.

Cu un număr de 238 de voturi, Parlamentul României a demis Guvernul PSD, numărul total de parlamentari care și-au exprimat dreptul de vot în cadrul plenului reunit fiind de 245.

Pentru a trece moțiunea, Opoziția avea nevoie de 233 voturi „pentru”, demersul fiind inițiat de 237 de parlamentari români. Totalul voturilor valabil exprimate fiind 242.

În ciuda practicilor, au fost și aleși care nu au votat la vedere, unii spunând că ar fi vorba despre 30 de astfel de parlamentari.

Moțiunea de cenzură a fost dezbătută în plenul reunit al Parlamentului, joi, 10 octombrie 2019. Votul a fost unul secret cu bile.

Ca atare, dacă moțiunea de cenzură a fost adoptată de către Legislativ, atunci este retras votul de încredere al Parlamentului pentru Guvern.

Conform Legii 90/2001 privind funcționarea Guvernului și a ministerelor, principala consecință este aceea că Executivul nu mai poate emite ordonanțe de urgență sau propuneri legislative către Parlament, dacă este retras votul de încredere în Parlament prin moțiune de cenzură.

„În cazul încetării mandatului sau, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continua să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă Guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege. În situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul poate iniţia proiecte de lege pentru ratificarea unor tratate internaţionale, proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi proiectul de lege privind responsabilitatea fiscală”, conform legii menționate.

Și articolul 110, alineatul 2, din Constituție spune că „Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile”.

În astfel de situație sunt aplicabile prevederile articolului 103, în care șeful statului „desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.

„Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului”, mai arată același articol din Legea fundamentală.

De asemenea, „programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”, conform articolului 103 din Constituție.

„Guvernul al cărui mandat a încetat (...) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”, mai prevede Legea fundamentală.

Fix la o zi după marea reuniune de la Romexpo

La numai 24 de ore de la grandiosul eveniment „Forumul Agricultorilor - bilanţ şi perspective”, Guvernul Dăncilă își pierdea votul de încredere. Emoția se citea în vocea viitorului fost ministru al Agriculturii, Petre Daea, încă de la debutul discursurilor, fiind nevoie de încurajări pentru a primi aplauze din public.

Luni, 7 octombrie 2019, Daea afirma că moţiunea de cenzură nu va trece, pentru că n-au voturi ca să treacă.

„Moţiunea de cenzură nu trece pentru că n-are cum să treacă. N-au voturi ca să treacă moţiunea. Dacă le au, treaba lor. Vom vedea în momentul în care pun bilele respective. Guvernul Dăncilă nu e schilodit. Uitaţi-vă în programul de guvernare şi veţi vedea că eu, la Ministerul Agriculturii, n-am nicio întârziere. România a adus de la Uniunea Europeană prin agricultură 9 miliarde de euro, în doi ani şi nouă luni. A adus în economia ţării şi venit”, spunea Daea.

Întrebat despre disputele dintre premier şi preşedinte, ministrul Agriculturii susținea ideea că aceasta este „o dispută incorectă”.

"După cum am văzut, când vrei să decredibilizezi pe cineva te foloseşti de tragedia asta de la Caracal pe care am văzut-o şi să o ridici la rang de politică. Mă refer la această dispută (între Klaus Iohannis şi Viorica Dăncilă, n.r.) care este incorectă pentru simplul motiv că eu nu mi-aş îngădui, ca om, să ridic aceste cazuri la nivel de politică pentru o campanie electorală", afirma demnitarul.