Afişez elemetele după tag: angajati

Contextul economic actual schimbă prioritățile românilor când vine vorba de carieră, dar și de viața personală, aceste două aspecte fiind mai conectate ca oricând. Tot mai mulți tineri din România aleg să-și amâne sau să-și anuleze planurile importante din viața personală, cum ar fi întemeierea unei familii sau achiziția unei locuințe, din cauza costurilor de trai și a evoluției economiei, arată un studiu recent publicat de Deloitte.

Totodată, în planurile profesionale, caută joburi care oferă siguranță pe termen lung sau ajung să se îndrepte către arii profesionale în plină dezvoltare, precum IT și securitate cibernetică, energie regenerabilă, conținut digital, investiții financiare și sănătate, arată tendințele din platforma bestjobs. Candidații continuă să exploreze piața locurilor de muncă, realizând în medie peste jumătate de milion de aplicări lunar, conform datelor bestjobs.

„Nu mai e nicio surpriză că stabilitatea locului de muncă a devenit un aspect esențial când vine vorba de alegerea carierei. Angajații români, însă, continuă să aplice constant pe bestjobs, atât din speranța de a accesa un salariu mai mare, cât și din dorința de a rămâne la curent cu cerințele de pe piața muncii. Vedem cum apar și noi domenii care promit o carieră de viitor și care ajung să atragă tot mai mulți candidați, datorită evoluției tehnologiei și a stilului de viață al oamenilor. De exemplu, preocuparea oamenilor pentru sănătatea mentală a dus la creșterea cererii pentru psihologi și terapeuți, așa cum nevoia de a gestiona mai bine finanțele a crescut interesul pentru analiști financiari și brokeri de investiții. Dacă vine vorba de tehnologie, remarcăm o cerere mare pentru specialiștii în AI și în securitatea datelor, dar și pentru ingineri în energie regenerabilă. Unele dintre aceste joburi nici nu existau acum 10 ani sau nu erau la fel de căutate, ceea ce indică ritmul accelerat cu care se dezvoltă lumea în care trăim”, a precizat Ana Vișian, marketing manager bestjobs.

Joburile „de viitor” atrag, de regulă, candidați tineri și cu studii în domeniu

Noile joburi făcând parte din domenii în plină dezvoltare necesită candidați care au cunoștințe specifice, cele mai multe dintre ele adresându-se tinerilor din segmentul 18-35 de ani, întrucât și studiile pentru aceste unele dintre aceste domenii sunt recent apărute. Printre cele mai frecvente oferte de astfel de joburi se numără:
• Specialist vânzări e-commerce - 900-1.400 euro net
• Terapeut/ psiholog - 800-1.200 euro net
• Specialist energie regenerabilă - 1.100-1.600 euro net
• Creator conținut digital - 600-1.000 euro net
• Nutriționist - 600-1.000 euro net
• Broker de investiții - 1.100-1.800 euro net
• Cybersecurity / Network Engineer - 1.500-2.300 euro net
• Data analyst - 1.800-2.200 euro net
• Ofițer securitatea datelor - 1.000-1.500 euro net
• Manager - 1.200 -1.700 euro net

Pe lângă salarii, cererea pentru anumite domenii reprezintă, de asemenea, un indicator relevant pentru candidații în căutarea unui loc de muncă stabil. Astfel, la nivelul întregii oferte de joburi de pe bestjobs, 3% dintre anunțuri sunt din domeniul Sănătății, 8% din IT, 9,5% din Financiar/ Contabilitate, 9,4% din Inginerie și 15% din Vânzări.

Piața muncii a fost în 2022 de partea candidaților, majoritatea sectoarelor confruntându-se cu deficit de personal specializat. Eforturile de recrutare au fost îngreunate și de contextul socio-economic, iar bugetele angajatorilor pentru a atrage și reține personalul au trebuit maximizate. Astfel, potrivit datelor de pe platforma BestJobs, companiile mari au lansat o nouă tendință în materie de beneficii, oferind candidaților posibilitatea de a-și personaliza schema extra-salarială în funcție de nevoi.

Datele platformei de recrutare online BestJobs arată că multinaționalele și companiile mari realizează liste de beneficii personalizate în funcție de contextul socio-economic, cerințele și nevoile reale ale angajaților, acestea fiind reevaluate și modificate periodic.

„În 2022 a fost o provocare pentru companii să găsească talentele potrivite. Din acest motiv, angajatorii au încercat să adapteze pachetele de beneficii cât mai eficient, atât pentru nevoile candidaților, cât și pentru maximizarea bugetului intern. Spre exemplu, pentru un angajat cu copii mici, pachetul poate cuprinde program flexibil, zile libere suplimentare, asigurare medicală și extinderea acestui beneficiu şi către membrii familiei, acces la evenimente pentru copii, bonusuri și prime de sărbători și chiar bonus pentru grădiniță sau bonă. Tot așa, un alt angajat poate opta pentru abonament la sală, asigurare medicală și contribuție la pensia privată. Practic, candidații pot alege pachetul care se potrivește nevoilor și stilului lor de viață, simțind cu adevărat beneficiile pentru ei”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Beneficiile tradiționale rămân de bază în pachetul extra-salarial

Chiar dacă angajații au acum acces la un pachet mixt de beneficii, anunțurile de joburi menționează în continuare beneficii tradiționale precum tichete de masă (70%), bonusuri de performanță (62%), asigurare medicală (57%), dar și cursuri de specializare sau de dezvoltare personală (60%). Pe aceste liste, se numără totodată și teambuilding-urile (40%), primele de sărbători (50%) și laptop sau telefon mobil (47%).

În ultimii ani, pachetul de beneficii suplimentare s-a diversificat, cu program flexibil, plata utilităților de acasă sau gustări la birou

Pe fondul dificultăților din ultimii ani, au început să apară tot mai multe beneficii care să corespundă mai bine nevoilor actuale ale angajaților. Astfel, de anul trecut și până acum, numărul anunțurilor care precizează beneficii de well-being a crescut cu peste 15%. În plus, angajatorii țin cont și de nevoia tot mai mare de flexibilitate a angajaților, facilitând munca de la distanță chiar și în cazul lucrătorilor cu baze de date și oferind un program flexibil.

Astfel, 70% dintre anunțuri precizează posibilitatea de a lucra remote atunci când angajatul simte nevoia, 37% oferă ca beneficiu personalizarea programului de lucru, iar aproape 40% pun la dispoziție cafea și gustări pentru angajații de la birou.

Mai mult, angajații care lucrează permanent sau preponderent de acasă pot beneficia de plata utilităților (5%), pe când cei ce vin la birou pot primi compensații pentru transport (30%). De asemenea, ieșirile cu echipa, în timpul sau după programul de lucru, pentru a acoperi nevoile de interacțiune și socializare ale angajaților, contribuie la coeziunea echipelor și constituie un beneficiu oferit din ce în ce mai des de companii.

Nu în ultimul rând, angajatorii continuă să faciliteze munca de la distanță, oferind angajaților posibilitatea de a accesa de oriunde datele companiei. Acest lucru se aplică în special persoanelor care lucrează cu baze de date sau au nevoie de acces la serverele companiei. Astfel, implementarea unor protocoale de securitate îi ajută pe angajați să se logheze de oriunde și facilitează modele remote de muncă. Din acest motiv, angajatorii includ în oferta de beneficii plata utilităților pentru angajații care lucrează de acasă.

„Noua legislație va aduce mai multe schimbări în 2023, precum modificarea plafonului neimpozabil pentru beneficii extra-salariale, prevăzută de ordonanța nr. 16/2022. Cu alte cuvinte, pentru anumite tipuri de beneficii, din ianuarie 2023, angajatorii vor fi nevoiți să se încadreze într-un plafon lunar de 33% din salariul de bază al angajaților, neimpozabil. Deși cele mai comune dintre beneficiile primite de angajați, precum tichetele de masă sau tichetele cadou nu se vor raporta la acel plafon, recomandăm ca angajatorii să le păstreze în pachetul acordat sau să evalueze necesitatea lor în funcție de preferințele angajaților”, conchide Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Mai mult de jumătate dintre candidați au mărturisit nu sunt în totalitate sinceri la interviu, potrivit unui sondaj inițiat de BestJobs cu ocazia zilei de Halloween care a scos la iveală ce „schelete” ascund candidații în dulapul personal când vine vorba despre obținerea unui job nou.

Emoțiile de dinaintea unui interviu de angajare și dorința de a face o primă impresie bună unui potențial angajator îi fac pe candidați să ascundă anumite lucruri privind studiile avute, experiența profesională anterioară și nu numai.

Din totalul celor intervievați, aproape 40% nu și-ar dori ca viitorul angajator să știe că ar accepta jobul doar pentru bani, iar alți 25% nu vor ca acesta să afle de problemele din viața personală, care ar putea avea un impact asupra muncii lor.

Relațiile cu foștii șefi și colegi sunt uneori bizare, și asta nu doar în preajma zilei de Halloween, iar din acest motiv, 2 din 10 candidați nu își doresc ca viitorul angajator să știe despre situațiile în care fostul șef „le-a făcut sângele să fiarbă”, încât au ajuns să fugă de la jobul anterior mâncând pământul.

În cazul candidaților, expresia „scheletul din dulap” se referă la un lucru negativ sau jenant care s-a întâmplat în trecutul profesional sau personal și care este ținut secret. 34% dintre respondenți au spus că sunt sinceri doar atât cât este nevoie pentru a obține jobul respectiv, iar peste 15% ar minți sau ar ascunde informații despre propria persoană în cadrul unui interviu de angajare, dacă ar ști că astfel o să obțină postul vacant. La polul opus, majoritatea, conștienți de faptul că minciunile ies întotdeauna la iveală, declară că ar fi sinceri, indiferent de riscuri.

Deși încearcă să nu dezvăluie aspecte incriminatoare recrutorilor, 40% au recunoscut în cadrul unui interviu de angajare că nu s-au documentat despre poziția respectivă și nici despre companie, în timp ce aproape 22% au criticat angajatorul anterior pentru că le-a făcut zile fripte, iar peste 15% au adus în discuție lucruri personale.

Candidații încă simt că se aruncă în necunoscut atunci când aplică la un job care nu afișează salariul, iar printre lucrurile de care se tem cel mai tare în cadrul unui interviu de angajare se numără faptul că ar putea afla că salariul nu va fi cel așteptat (37%), că sunt apreciați angajații care stau peste program (aproape 22%) și că orice sarcină are un termen limită foarte strâns (peste 11%).

Interviuri care au transformat candidații în stană de piatră

28% dintre respondenții sondajului BestJobs au declarat că cel mai „de groază” moment a fost atunci când au mers la interviul de angajare într-o stare nepotrivită (oboseală, tristețe, ebrietate etc.), în timp ce pentru 21% a fost înspăimântător interviul în care recrutorul a fost nepoliticos. Mai mult, 13% au întârziat, iar aproape 6% au avut fiori pe șira spinării după ce au asistat la o scenă în care un angajat al firmei respective a avut o cădere nervoasă.

În ceea ce privește planurile de Halloween, 35% au spus că vor petrece cu familia și cei dragi, în timp ce tot 35% spun că nu vor face nimic deosebit, deoarece la locul lor de muncă este zilnic Halloween. Fiind într-o zi de luni, aproape 16% vor rezolva taskurile pe care le-au amânat vineri. Dacă s-ar face o petrecere de Halloween la birou, 14% s-ar costuma într-un personaj bun, în timp ce peste 10% într-un personaj malefic. 2% plănuiesc să se costumeze în cel mai bun prieten de la muncă și alți 2% vor să ia „forma” șefului lor, deoarece este cel mai scary personaj.

La cinci luni de la ridicarea restricțiilor anti-COVID-19, angajații vor să lucreze în continuare de acasă, mai ales că îngrijorările privind răspândirea virusului prind din nou contur, și au așteptări tot mai mari de la angajatori privind beneficiile pe care le acordă pentru a-i convinge să se întoarcă la birou.

În prezent, 24% dintre angajați spun că lucrează exclusiv remote, alți 34% împart biroul de acasă cu cel din sediul angajatorului și doar 42% s-au întors complet la birou, arată un sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs. Deși activitatea de la distanță rămâne modul de lucru preferat, 84% dintre respondenți spun că ar fi convinși să vină mai des la birou dacă angajatorul le-ar acorda beneficii care să le dea mai mult confort și să-i facă să se simtă ca acasă.

Pe lista beneficiilor „altfel” care ar face mersul la birou mai atractiv se numără mâncarea sau gustările gratuite (44%), un design al biroului care să permită distanțarea de colegi (31%) și care să includă mai multe zone verzi (31%), un spațiu de relaxare (29%), o atmosferă plăcută de lucru în colectiv (27%) și, nu în ultimul rând acces nelimitat la fructe și cafea de specialitate (21%). Totodată, 13% au declarat ar fi mai plăcut să meargă la birou dacă angajatorul le-ar permite să își aducă animalul de companie la job, mai arată sondajul BestJobs.

„Modul de lucru remote, în contextul pandemiei, a influențat cel mai mult felul în care angajații se raportează la birou. Acum, pe lângă beneficiile clasice pe care le preferă, precum tichetele de masă și asigurările de sănătate, candidații, mai ales cei obișnuiți cu lucrul de acasă, vor să regăsească și în spațiul de lucru facilitățile pe care le aveau în propriul cămin. Tocmai de aceea, regăsim pe lista de dorințe lucruri ca acces la fructe și cafea de specialitate, mâncare și gustări sau chiar posibilitatea de a veni la job cu animalul de companie. Accentul cade pe tot mai multă flexibilitate din partea angajatorilor, care se văd nevoiți acum să devină tot mai creativi privind beneficiile pe care le acordă pentru a-și ține echipele fericite la birou”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Cele mai răspândite beneficii acordate de companii, atât echipelor existente, cât și pentru pozițiile pentru care recrutează în prezent prin platforma BestJobs, rămân în continuare bonurile de masă, cursurile de specialitate și abonamentele sau asigurările private de sănătate. Pe listă se adaugă și bonusuri de performanță sau pentru vacanță, programe de dezvoltare personală și de creștere a coeziunii echipei, cafea la birou, program flexibil, decontare a transportului sau zile suplimentare de concediu de odihnă, potrivit datelor din platforma BestJobs.

Mai puțin de jumătate dintre angajați se bucură însă în prezent de facilități extra la actualul job, cum ar fi să aibă spații verzi în birou (21%), o sală de relaxare (10%), acces la mâncare și gustări gratuite (9%) sau la băuturi răcoritoare (7%). 6 din 10 angajați spun că și-ar dori ca angajatorul să se preocupe de crearea unui mediu de lucru cât mai plăcut, inclusiv prin oferirea facilităților preferate de angajați, iar aproape 14% consideră că angajatorul ar trebui să le dea libertatea să-și personalizeze spațiul de lucru pentru a-l face mai primitor și mai confortabil.

Nu mai puțin de 90% (sau 9 din 10) dintre angajatori acordă o importanţă deosebită angajaţilor cu branduri personale puternice, iar într-o pondere similară angajaţii români cu vârste între 25 şi 45 ani consideră ca reputaţia personală îi ajută să obţină un loc de muncă mai bun, potrivit datelor extrase dintr-un studiu realizat de iniţiatorii unui proiect de learning privind reputaţia personală.

Potrivit experților de la BrandingUp, citați de Agerpres, chiar dacă acordul asupra importanţei reputaţiei personale a fost majoritar, 69,4% dintre respondenţi spun că nu au investit încă în construcţia unui brand personal.

Principalele argumente identificate de angajaţi în favoarea unei investiţii susţinute în reputaţia personală sunt faptul că aceasta construieşte încredere şi credibilitate în faţa clienţilor şi a partenerilor de business (79,6%), reţeaua de contacte care se creează în urma implementării strategiei de comunicare a brandului personal (50%), dar şi vizibilitatea dobândită odată cu creşterea expunerii în piaţă (42,6%).

Cu privire la relevanţa atribuită reputaţiei personale în procesul de recrutare, aproape 90% dintre angajatori au răspuns că acordă o importanţă deosebită angajaţilor cu branduri personale puternice. Mai mult, peste o treime (34,3%) dintre aceştia consideră reputaţia personală ca fiind esenţială în succesul afacerii şi în conturarea imaginii companiei.

La studiul BrandingUp au participat aproximativ 200 de manageri de top, antreprenori, precum şi specialişti liber profesionişti sau angajaţi din domenii variate - IT, banking, marketing şi comunicare, avocatură, agricultură, consultanţă şi chiar administraţie publică. Dintre respondenţi, 36,11% reprezintă angajatorii. Cercetarea a fost realizată în perioada septembrie - octombrie 2020.

Realizatorii studiului menţionează că a fost creat şi un focus-grup cu răspunsuri de la respondenţi din străinătate, cu precădere din Spania, Italia şi Portugalia, dar şi din state cu o cultură corporativă diferită, cum ar fi Austria, Olanda, Elveţia sau Turcia.

„Ideea testării opiniei internaţionale despre reputaţia personală a venit din dorinţa de a face o comparaţie între trendurile existente în alte state, cu o istorie mai bogată în abordarea reputaţiei personale, şi curentul înregistrat în România. Concluzia reieşită este că trendul este similar cu ţările incluse în focus grup, diferenţele fiind de 2-5 %”, precizează sursa citată.

BrandingUp este un proiect creat în vara anului 2019, ce s-a concretizat până în prezent într-o serie de masterclass-uri pe trei module (zona de strategie, neuro-comunicarea, respectiv discurs public şi de conţinut în comunicare), dar şi workshop-uri, webinarii gratuite şi sesiuni individuale de consultanţă.