Afişez elemetele după tag: iran

În urma manifestaţiilor violente de la mijlocul lui noiembrie a.c., declanşate de o creştere a preţului la benzină, Liderul Suprem al Iranului, Ali Khamenei, a anunţat miercuri, 27 noiembrie 2019, că ţara sa a dejucat „un complot periculos”.

„Poporul a dejucat un foarte mare şi periculos complot. Mulţi bani au fost cheltuiţi pentru a distruge, a întreprinde violenţe şi a ucide oameni”, a afirmat ayatollahul, citat de televiziunea de stat.

În repetate rânduri, „duşmanii” ţării, în special SUA şi Israelul, ar fi provocat revoltele care au durat câteva zile, conform afirmațiilor autorităților de la Teheran.

Pe de altă parte, organizaţia internaţională pentru apărarea drepturilor omului Human Rights Watch (HRW) afirmă că autorităţile iraniene „ascund în mod deliberat” amploarea represiunii şi evită să dezvăluie bilanţul morţilor şi al arestărilor în cursul protestelor.

Declanşate la 15 noiembrie de anunţul creşterii preţului la benzină, manifestaţiile, violente în unele locuri, s-au răspândit rapid în cel puţin 40 de oraşe şi localităţi din Iran, fiind însoţite de incendii sau atacuri la staţii de benzină, comisariate, centre comerciale, moschei sau clădiri publice, potrivit presei iraniene.

Forţe de ordine au fost desfăşurate pentru a ţine sub control manifestaţiile, în timp ce autorităţile au anunţat că au restabilit calmul după mai multe zile de revolte într-o ţară lovită de o criză economică agravată de restabilirea şi înăsprirea din 2018 a sancţiunilor americane impuse Iranului.

Autorităţile au confirmat moartea a cinci persoane, patru membri ai forţelor de ordine ucişi de „agitatori” şi un civil, şi au anunţat aproximativ 500 de arestări, între care 180 de „lideri ai protestatarilor”.

Dar amploarea represiunii nu este clară la nivelul întregii ţări, din cauza blocării accesului la internet de către autorităţi.

Această întrerupere a internetului a făcut mai dificil pentru ONG-uri să reconstituie faptele din 15 noiembrie şi evenimentele din zilele următoare şi să stabilească un bilanţ.

HRW a acuzat autorităţile că „ascund în mod deliberat amploarea reprimării masive a manifestanţilor”, cerându-le să „anunţe imediat numărul morţilor, arestărilor, detenţiilor şi să permită o anchetă independentă pentru presupuse abuzuri”.

Organizaţii pentru apărarea drepturilor omului, inclusiv Amnesty International, au raportat cel puţin 140 de morţi şi 7.000 de arestări, potrivit HRW.

Accesul la internet a fost restabilit în ultimele zile, cu excepţia reţelelor de telefonie mobilă, potrivit site-ului NetBlocks, care monitorizează libertatea accesului la internet în întreaga lume.

SUA au primit „aproape 20.000 de mesaje” care ilustrează „abuzurile regimului” iranian în timpul represiunii, a afirmat marţi, 26 noiembrie 2019, secretarul de stat american Mike Pompeo, ameninţând Teheranul cu noi sancţiuni.

Autoritățile iraniene au anunţat luni, 25 noiembrie 2019, că a restabilit calmul după mai multe zile de manifestaţii de furie şi de violenţe.

sursa: AFP

foto credit: The Washington Post

Cele patru puteri economice și mondiale - Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Israelul şi Arabia Saudită, acuzate de liderii politici de la Teheran că ar susține protestele din oraşele iraniene, au fost amenințate în mod direct cu riposte semnificative.

„Dacă depăşiţi linia roşie, vă vom distruge. Nu vom lăsa nicio acţiune fără ripostă. Dacă Iranul va decide să riposteze, inamicul nu va mai avea deloc siguranţă”, a afirmat generalul Hossein Salami, comandantul Gardienilor Revoluţiei din Iran, citat de AP.

Afirmațiile comandantului militar au fost făcute în faţa a zeci de mii de susţinători ai Administraţiei de la Teheran.

Demonstraţia de susţinere a fost organizată sub sloganul „Ridicarea poporului din Teheran împotriva protestelor”.

Sute de arestări

Vineri, 22 noiembrie 2019, Gholamhossein Esmaili, purtătorul de cuvânt al sistemului judiciar iranian, anunța prin intermediul agenţiei de presă IRNA că Gardienii Revoluţiei din Iran au arestat aproximativ 100 de lideri ai mişcării de protest faţă de majorarea preţurilor la carburanţi.

„Aproximativ 100 de lideri ai grupurilor de protest au fost identificaţi şi arestaţi în diverse zone ale ţării de Gardienii Revoluţiei”, a precizat Esmaili.

În total, au fost arestaţi preventiv aproximativ 1.000 de protestatari.

„Orice persoană care generează insecuritate riscă pedepse dure”, a afirmat la rândul său Ebrahimi Raisi, şeful sistemului judiciar iranian.

Șefia blocului comunitar european (UE28) îndemna, joi, 21 noiembrie 2019, autorităţile iraniene să dea dovadă de „cea mai mare reţinere” în contracararea protestelor.

Autorităţile au confirmat moartea a cinci protestatari, dar organizaţia pentru drepturile omului Amnesty International a prezentat un bilanţ de cel puţin 106 morţi.

Sărbătorirea a 40 de ani de la ocuparea sediului ambasadei Statelor Unite la Teheran a fost marcată de mii de elevi și de studenți din Iran printr-un marș în capitală și prin incendierea unui steag al SUA.

Mișcările de stradă organizate luni, 4 noiembrie 2019, de autoritățile iraniene, în fața fostului sediu al ambasadei SUA, au fost presărate cu scandări anti-americane, precum „Jos cu Statele Unite”, participanții condamnând politicile „Marei Satane” și utilizând terminologia pe care autortiățile de la Washington o folosesc referindu-se la republica islamistă.

Prin intermediul unui comunicat emis cu ocazia manifestației de aniversare a celor patru decenii, Teheranul a transmis că nu se va îndepărta de politica anti-americană și că va rămâne fidel principiilor de independență, libertate și de Republică Islamistă.

Un steag SUA a fost ars la finalul marșului din capitala iraniană, acțiune promovată prin intermediul televiziunilor locale.

În replică, administraţia Donald Trump a adoptat în aceeași zi sancţiuni împotriva unor oficiali de rang înalt din Iran, vizând inclusiv apropiaţi ai liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei.

Departamentul Trezoreriei al SUA a dat publicității introducerea a nouă oficiali iranieni pe lista sancţiunilor.

Printre oficialii vizaţi se numără Mohammad Bagher, comandantul Gardienilor Revoluţiei, Ebrahim Raisi, şeful sistemului judiciar, şi Ali Akbar Velayati, consilier al ayatollahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului.

O filă de istorie

În noiembrie 1979, studenții iranieni au blocat ambasada SUA din Teheran, în formă de protest față de decizia Washingtonului de a-l primi pe ultimul monarh iarnian, Shah Mohammad Reza Pahlavi, pe teritoriul nord-american. Demersul era menit a oferi tratament medical, după ce acesta a fost demis în Iran. Angajații ambasadei SUA rămâneau pe atunci captivi în interiorul clădirii pentru o perioadă de 444 de zile.

surse: Mediafax, DPA, Times of Israel, Le Figaro

foto credit: South China Morning Post

Atacurile cu rachete de croazieră și drone asupra unor facilități din Arabia Saudită ar fi fost lansate dintr-o bază aeriană din Iran, situată în apropierea graniței cu Irakul, ar fi stabilit anchetatorii saudiți și americani „cu o probabilitate foarte mare”, conform unei surse din anchetă, citată de CNN.

Acțiunea ostilă a inclus lansarea de rachete de croazieră, pe lângă drone, care au zburat la o altitudine joasă. Potrivit sursei, traiectoria acestora a fost identificată ca provenind din nordul uzinei petroliere Abqaiq, care a fost lovită de peste 10 proiectile sâmbătă la primele ore ale dimineții.

Conform aprecierilor anchetatorilor, proiectilele au aburat peste zona de sud a Iranului și prin spațiul aerian al Kuweitului înainte de a-și atinge ținta. Kuweitul a anunțat luni că o anchetă se află în curs de desfășurare fiind lansată la scurt timp de la informațiile privind atacurile cu dronă sau rachetă asupra a două rafinării de petrol din Arabia Saudită.

Sursa citată de CNN a precizat că rachetele au evitat să zboare pe deasupra Golfului Persic deoarece sistemele de radare ale SUA și Arabiei Saudite sunt mai puternice. Sistemele de apărare anti-aeriene saudite sunt concentrate în Golf.

Atacul care a vizat rafinării saudite au fost comise cu armament iranian şi nu au fost lansate din Yemen, a anunţat luni seară coaliţia internaţională condusă de Arabia Saudită, citată de agenţia Reuters.

La rândul său, prin vocile autorizate, Iranul a catalogat drept „inacceptabile” acuzaţiile Statelor Unite privind responsabilitatea Teheranului în lansarea atacurilor care au vizat instalaţii petroliere din Arabia Saudită.

Donald Trump, preşedintele SUA, a anunţat că aşteaptă poziţia Arabiei Saudite referitoare la autorii atacului, sugerând că Washingtonul ar putea lansa o acţiune militară. Administraţia americană a atribuit atacurile Iranului.

Atacurile cu drone care au vizat rafinării din Arabia Saudită afectează aproximativ jumătate din producţia de petrol saudită, a informat cotidianul Financial Times. Insurgenţii huthi din Yemen, susţinuţi de Iran, au revendicat atacurile cu drone care au provocat incendii la centrele saudite de rafinare a petrolului din Abqaiq şi Khurais.

În contextul tensiunilor cu Iranul, Marea Britanie se alătură Statelor Unite ale Americii (SUA) într-o „misiune internaţională pentru securitatea maritimă” în Strâmtoarea Hormuz, situată la intrarea în Golful Persic, a afirmat Dominic Raab, ministrul britanic de Externe, citat de cotidianul Times of Israel.

„Misiunea va contribui la consolidarea securităţii şi va oferi garanţii industriei maritime”, a precizat sursa amintită anterior și citată de Mediafax.

Guvernul Angela Merkel a respins solicitarea Administraţiei Donald Trump privind participarea Germaniei la misiunea navală din Golful Persic, care are rolul contracarării acţiunilor Iranului.

În urmă cu două săptămâni, Marea Britanie a anunţat trimiterea de nave militare în zona Golfului Persic, pentru escortarea tuturor vaselor sub pavilion britanic, în contextul tensiunilor cu Iranul, care a capturat un petrolier britanic ca reacţie la o măsură similară adoptată de Londra. Marea Britanie a anunţat că va încerca să creeze o misiune europeană de protecţie maritimă pentru a asigura tranzitul navelor prin Golful Persic.

Rusia şi Iranul au anunţat săptămâna trecută semnarea unui protocol de cooperare militară care include posibilitatea efectuării de exerciţii navale comune în Strâmtoarea Hormuz, în contextul tensiunilor cu Statele Unite şi Marea Britanie. Gardienii Revoluţiei din Iran au anunţat recent capturarea unui petrolier britanic în Strâmtoarea Hormuz, în replică la oprirea în Strâmtoarea Gibraltar a unui vas care ar fi transportat petrol iranian destinat Siriei. Nava britanică Stena Impero a fost oprită de Gardienii Revoluţiei pentru „nerespectarea codului maritim internaţional, la solicitarea Autorităţii portuare şi maritime din provincia Hormuzgan”. Marea Britanie şi SUA au condamnat vehement capturarea petrolierului britanic.

În urmă cu o lună, membri ai Forţelor navale regale britanice au capturat petrolierul Grace 1, suspectat că ar fi transportat petrol iranian spre Siria prin încălcarea sancţiunilor impuse de Statele Unite şi de Uniunea Europeană. Administraţia de la Teheran avertizase că ar putea captura o navă britanică în cazul în care Marea Britanie nu eliberează petrolierul sechestrat în Gibraltar.

Situațiile neplăcute survin într-un moment sensibil, amplificând criza dintre Iran şi Occident pe tema Acordului nuclear din 2015, contestat vehement de Administraţia Donald Trump. Ministrul spaniol de Externe, Josep Borrell, a declarat că petrolierul din largul Gibraltarului a fost capturat la solicitarea SUA.

Ca urmare a sancţiunilor impuse de Administraţia Donald Trump după retragerea din Acordul nuclear semnat de marile puteri cu Teheranul, relaţiile Statelor Unite cu Iranul s-au tensionat. Preşedintele american își dorește limitarea activităţilor nucleare şi balistice iraniene. Tensiunile s-au amplificat după ce Iranul a doborât o dronă militară americană.