Un astfel de semn de întrebare continuă să fie acela DE CE decidenții LCCSMS, instituție subordonată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), minister important în aparatul de stat în ceea ce privește securitatea și siguranța alimentară a țării, justifică ștergerea postării prin faptul că ar fi fost nevoie de „informații suplimentare”? Ascundem documente de ochii publicului în condițiile în care, anul trecut, am exportat către Rusia mărfuri de doar 236 milioane euro, cel mai mult, produse de îngrijire a părului, medicamente, piese auto și semințe de floarea soarelui.
Care sunt acele detalii suplimentare necesare și de ce acestea nu au fost publicate de biroul de presă al MADR (în contextul subordonării instituționale), având în vedere importanța unor astfel de informări? Și, cu riscul redundanței, de ce o simplă recunoaștere a fost publicată rapid, aproape pe ascuns, doar pe pagina de Facebook a LCCSMS apoi ștearsă?
„Având în vedere cele semnalate de dvs., pentru corecta informare a opiniei publice s-a dispus retragerea de pe pagina de Facebook a LCCSMS a postării din data de 8 august 2024, apreciind că este nevoie de informații suplimentare tocmai pentru a se explica întregul context”, se menționează într-un răspuns transmis în exclusivitate către redacția Surse și Resurse.
Că pare a fi important contextul, o spun chiar cei de la LCCSMS!
În răspunsul instituției se mai menționează că Rosselkhoznadzor ar fi transmis o adresă oficială către MAE român, respectiv către Autoritatea Națională Fitosanitară a țării prin care acestea sunt înștiințate că „importul de semințe și material săditor din țări străine, începând cu data de 09.01.2024, va fi posibil doar dacă sunt însoțite de documente emise de către laboratoarele de testare a semințelor care au fost supuse unui audit pentru recunoașterea conformității acestora cu legislația rusă”. De asemenea, ulterior transmisiei acestei adrese „tuturor statelor membre ale UE”, giganții producători de material semincer din România ar fi transmis solicitări similare către instituțiile abilitate de la noi din țară pentru a fi „sprijinite pentru menținerea relațiilor comerciale cu Federația Rusă”.

Și totuși cât material semincer exportăm în Federația Rusă și unde ne situăm față de celelalte state UE? Apropo, domnilor și doamnelor de la LCCSMS, care sunt cantitatea și valoarea bunurilor pentru care ați întocmit buletine în vederea exportului către Rusia al semințelor certificate în 2023?
Dacă există (și chiar există astfel de relații comerciale UE [România]-Federația Rusă, așa cum am precizat în articolul nostru anterior, însă nu la niveluri extraordinar de importante în 2023), de ce LCCSMS nu a transmis prin voci oficiale (ministrul Agriculturii, premier etc.) de ce mai era nevoie de un audit suplimentar, în condițiile în care laboratorul nostru este acreditat de către International Seed Testing Association (ISTA), care are sediul in Elveția, iar Federația Rusă este și ea membră a instituției? (Vezi facsimil stânga).
„Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor este acreditat de către International Seed Testing Association (ISTA) care are sediul in Elveția. În baza acestei acreditări, testele de laborator efectuate de LCCSMS sunt recunoscute în toate țările asociate ISTA, 83 țări/economii distincte. https://www.seedtest.org/en/informations-footer/about-us.html Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor are relaţii funcţionale cu asociații interne și internaționale: • Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE); • Uniunea Internaţională pentru Protecţia Creaţiilor Vegetale (UPOV); • Asociația de Acreditare din România – RENAR”, au adăugat cei de la LCCSMS.
Este clar că suntem într-un context geopolitic delicat, iar interesele marilor companii din agribusiness care fac afaceri și în România, și peste hotare este mare. Însă trebuie asumată orice astfel de mișcare. Cetățeanul trebuie să cunoască unde anume exportăm material semincer românesc, cine o face (și pune presiune pe instituțiile de stat) și pentru cât.
„În data de 27 mai 2023, Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară (denumit în continuare Rosselkhoznadzor) a trimis o adresă către Ministerul Afacerilor Externe și către Autoritatea Națională Fitosanitară a României prin care acestea sunt înștiințate că importul de semințe și material săditor din țări străine începând cu data de 09.01.2024 va fi posibil doar dacă sunt însoțite de documente emise de către laboratoarele de testare a semințelor care au fost supuse unui audit pentru recunoașterea conformității acestora cu legislația rusă (referință din Legea federală din 30 decembrie 2021 nr. 454-FZ „Cu privire la producția de semințe”). Solicitări similare au fost transmise tuturor statelor membre ale UE. De altfel, solicitarea a fost transmisă prin intermediul Reprezentanței Permanente a României către Ministerul Afacerilor Externe și Autoritatea Națională Fitosanitară. Ulterior, companiile producătoare de semințe din România care exportă semințe certificate au trimis o adresă către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin care cereau să fie sprijinite pentru menținerea relațiilor comerciale cu Federația Rusă. În adresă se solicita efectuarea auditului Laboratorului Central pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor, care întocmește buletinele pentru exportul semințelor certificate. În data de 6 februarie 2024 s-a transmis aplicația pentru auditarea laboratorului de către autoritățile rusești, iar auditul s-a desfășurat online, în data de 25 aprilie 2024. Auditul a constat într-un dialog prin sistem videoconferință între reprezentanții Rosselkhoznadzor și experți români din cadrul Laboratorului, în cadrul căruia s-a analizat dacă certificările acordate de laboratorul din România corespund solicitărilor de acceptare a exportului a țării de destinație. LCCSMS testează valoarea culturala a semințelor prin următoarele teste: determinarea purității și a numărului de semințe străine, determinarea umidității, a masei a 1000 de semințe, a germinației, a viabilității. Testarea se face atât pentru semințele destinate comerțului intern cât și pentru semințele comercializate pe piețe externe. Conform Ordinului MADR privind controlul oficial al calității semințelor prin testarea soiurilor nemodificate genetic privind impurificarea cu organisme modificate genetic, LCCSMS este acreditat RENAR să testeze impurificările cu organisme modificare genetic în semințele convenționale. Confirmarea din partea Rosselkhoznadzor că LCCSMS respectă conformitatea cu standardele acceptate de către Federația Rusă a fost primită în 7 august 2024. Auditul nu a necesitat costuri din partea autorităților române și s-a acordat pe o perioadă de 3 ani”, au continuat cei de la LCCSMS.
În ceea ce privește relația cu Federația Rusă, anul trecut a fost unul cu schimburi comerciale în puternică scădere față de 2022. Ne-am păstrat statutul de net importatori, însă decalajul dintre importuri și exporturi s-a diminuat.
Pentru a sublinia cât de mult s-au modificat relațiile comerciale cu rușii, în anul 2022, anul invaziei din Ucraina, exporturile României în Rusia s-au cifrat la 400 de milioane de euro, pe primele locuri în topul produselor livrate fiind piese auto (este de precizat că uzina Renault din Rusia folosea piese produse în România), produse pentru tratarea părului și medicamente. Importurile se ridicau la 3,86 miliarde de euro, din care mare parte reprezenta țiței. Grupul rusesc LukOil dispune în România de o rafinărie la Ploiești, care se aproviziona cu petrol din Rusia. Găseam în topul celor mai cumpărate produse rusești și îngrășăminte, cauciuc și gaz.
Iată cum, în 2022, aveam un deficit comercial în relația cu Rusia de 3,4 miliarde de euro. În 2023, volumul schimburilor comerciale s-a contractat foarte mult pe segmentul importuri. Acestea au scăzut de peste 10 ori, de la 3,8 miliarde euro la 324 milioane euro, din care jumătate înseamnă petrol. Găsim în continuare în topul importurilor îngrășăminte și cauciuc.
Dacă anul trecut, importul din Rusia a scăzut de peste 10 ori, exportul a rămas aproximativ același. Anul trecut, am trimis mărfuri de 236 milioane euro, cel mai mult, produse de îngrijire a părului, medicamente, piese auto și semințe de floarea soarelui. Deficitul comercial în relația cu Rusia s-a contractat până la 100 milioane de euro, în scădere de 34 de ori.
Fără explicații prea multe și cu numărul de înregistrare 2253/07.08.2024, documentul în limba rusă este adresat directorului general al instituției, ing. Carmen Mitrea.

O traducere rapidă a documentului via sistemele OCR online scoate la iveală următoarele:
„Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară (denumit în continuare Rosselkhoznadzor) își exprimă respectul față de Laboratorul Central de Evaluare Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltarea Zonelor Rurale din România și raportează următoarele: - pentru a actualiza informațiile obținute pe baza rezultatelor Rosselkhoznadzor în aprilie 2024 auditul Laboratorului Central de Calitate Semințe și Material Săditor, vă rugăm să trimiteți copii/formulare de documente la indicatori de soi și de semănat ai calității semințelor, precum și confirmarea absența organismelor modificate genetic în semințe, eliberat de laboratorul specificat; - Totodată, ca parte a implementării paragrafului 6 i) din Regulile de audit laboratoare din străinătate pentru testarea semințelor agricole plante pentru a confirma competența unor astfel de laboratoare, metode și rezultatele cercetării și frecvența implementării acesteia, aprobate Decretul Guvernului Federației Ruse din 27 mai 2023 nr. 817, vă rugăm să trimiteți lui Rosselkhoznadzor planul pentru următorii trei ani după anul auditului, gama de semințe de plante agricole, inclusiv material săditor destinat exportului în Rusia piață, indicând soiul, volumul, precum și numele producătorilor și potenţiali exportatori. Vă rog să acceptați, doamnă Mitrea, asigurările respectului meu profund pentru dumneavoastră. Şef adjunct | Yu.A. Švabauskienė.”
Surse apropiate ne-au precizat că astfel de auditări au mai existat cu ani în urmă pe sectorul animal (despre care vom detalia la final). Contextul geopolitic actual ar putea însă ridica posibile semne de întrebare, mai ales că informarea a venit subit, pe pagina oficială de Facebook a instituției. Orice relație comercială potențială sau parafată este binevenită, însă trebuie anunțată corespunzător publicului larg.
Ne-am adresat în scris atât LCCSMS, cât și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) în vederea clarificării mai multor aspecte, cum sunt contextul auditului, al relației comerciale dintre Federația Rusă și România privind exportul de semințe, sau dacă se intenționează începerea unor astfel de relații comerciale în perioada următoare.
Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor (LCCSMS), una dintre instituțiile care urmau să fie reorganizate de către Guvern, transmitea în urmă cu câteva luni o serie de argumente în favoarea continuării funcționării. Instituția preciza că este singurul laborator din ţară acreditat de Asociaţia Internaţională pentru Testarea Seminţelor (ISTA), care efectuează analize privind condiţiile de calitate şi stare sanitară la seminţele agricole destinate exportului şi emite documente internaţionale, în baza acreditării de către Asociaţia Internaţională pentru Testarea Seminţelor.
„Față de aceste aspecte, arătăm că Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor (LCCSMS) s-a înfiinţat conform art. 20 alin. (2) din Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante şi a Hotărârii Guvernului nr.1433/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Laboratorului Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor. Menționăm că LCCSMS a fost înființat încă din anul 1990 prin HCM 477/1990 și reorganizat prin HG 716/1999, HG 955/2002 și HG1433/2009. Colaborarea României cu ISTA a început în anul 1930 prin intermediul Laboratorului pentru biologia și controlul semințelor din cadrul ICAR – București. Acest laborator, în anul 1967 a trecut în subordinea ICCPT Fundulea, unde a funcționat până în 1970. Începând cu anul 1970, afilierea ISTA este realizata prin Inspectoratul pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor București, după care în perioada 1984 – 1990 a funcționat ca laborator în cadrul ICCPT Fundulea. În anul 1990 a luat ființă Laboratorul Central pentru Controlul Calității Semințelor și prin Ordinul ministrului agriculturii și alimentației, laboratorul fiind autorizat să elibereze certificate de calitate pentru semințele destinate comerțului internațional.
Activitatea actuală a Laboratorului Central pentru Controlul Calității Semințelor
În prezent, Laboratorul Central pentru Controlul Calității Semințelor funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, fiind instituție publică cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, LCCSMS fiind, conform art.1 alin.(2) din H.G. nr.1433/2009, laborator oficial, acreditat de Asociația Internațională pentru Testarea Semințelor (ISTA) și eliberează certificate internaționale pentru semințele din speciile de plante agricole și horticole.
Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor este singurul laborator din ţară acreditat de Asociaţia Internaţională pentru Testarea Seminţelor (ISTA), care efectuează analize privind condiţiile de calitate şi stare sanitară la seminţele agricole destinate exportului şi emite documente internaţionale, în baza acreditării de către Asociaţia Internaţională pentru Testarea Seminţelor. Prima acreditare a instituției noastre a avut loc în anul 2000 și România prin laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor a făcut parte din grupul primelor laboratoare acreditate de către ISTA. Conform prevederilor ISTA, un audit de re-acreditare are loc la fiecare trei ani, ultimul audit fiind în anul 2022.
Acreditarea ISTA acoperă determinările pentru valoarea culturală a semințelor: puritate, determinarea numărului de semințe străine, Masa a 1000 de boabe, germinație, umiditate și viabilitatea semințelor și activitatea de eșantionare a loturilor de semințe, determinări de care beneficiază industria semințelor, si implicit fermierii din România. Menționăm că, Asociația Internationala pentru Testarea Semintelor (ISTA) a luat ființa în anul 1924 și a fost înființată ca o necesitate a ridicării calității semințelor și a uniformității rezultatelor analizelor în comerțul internațional de semințe, scopul principal al asociatiei fiind: “Uniformitatea în testarea semintelor în întreaga lume”. Această entitate cuprinde un număr de 195 de laboratoare pentru testarea semințelor din diverse țări ale lumii, din care: 44 laboratoare aparținând companiilor producătoare de semințe și 137 laboratoare guvernamentale. Din cele 195 de laboratoare membre doar 130 sunt acreditate și au dreptul să elibereze Certificate Internaționale pentru loturile de semințe destinate comerțului internațional.
În cazul României, dacă s-ar proceda la desființarea LCCSMS și pe cale de consecință acesta și-ar pierde personalitatea juridică, atunci și exportul de semințe va fi afectat, întrucât nu mai sunt întrunite condițiile acreditării în vederea eliberării de certificate oficiale care să atestate calitatea semințelor și a materialului săditor (ISTA acreditează laboratoare naționale cu personalitate juridică și laboratoare private ale companiilor de profil).
De asemenea, LCCSMS este singurul laborator acreditat de către Asociația de Acreditare din România – RENAR pentru efectuarea determinărilor de impurificare cu organisme modificate genetic, conform Ordinului MADR nr.1573/2014 privind controlul oficial al calității semințelor prin testarea soiurilor nemodificate genetic privind impurificarea cu organisme modificate genetic.
Menționăm că Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor Bucureşti are relaţii funcţionale cu următoarele asociații internaționale:
Totodată, Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor are relaţii funcţionale cu următoarele instituții naționale:
Cu privire la activitatea desfășurată de către Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor, prezentăm în continuare un extras din Raportul de activitate pe anul anul 2022 și anume:
3.1 Activitate: Efectuarea controlul calităţii în câmp şi în laborator, eliberarea documentelor oficiale de atestare a calităţii seminţelor și a materialului săditor, supravegherea, monitorizarea, înregistrarea operatorilor economici pentru producere, condiţionare, tratare, ambalare, etichetare, depozitare, păstrare, transport şi comercializare a seminţelor şi materialului săditor, pe teritoriul judeţului Ilfov şi al municipiului Bucureşti
3.2 Activitate: urmărește aplicarea prevederilor legale, a normelor tehnice și a standardelor în vigoare, precum și a reglementărilor internaționale în domeniul semințelor și al materialului săditor, la care România este parte, constată contravențiile și aplică sancțiunile prevăzute de lege prin persoanele împuternicite de MADR.”
Așa cum am precizat anterior, sursele noastre ne-au spus că un astfel de audit a mai existat în anul 2012 din partea veterinarilor ruși pe zona de abatorizare, însă auditul nu a fost trecut. Alte demersuri asemănătoare pe zona zootehnică nu a au mai fost efectuate după 2014.
Până la ora publicării articolului nu au fost transmise puncte de vedere din partea LCCSMS sau MADR.