În ultimii patru ani, interesul românilor privind testele genetice s-a triplat. Specialitatea medicală unde există cel mai mare interes pentru testele genetice este ginecologia, peste 65% dintre testele fiind realizate pentru această specialitate.

„Se observă o creștere exponențială și față de testele genetice din domeniile oncologiei și psihiatriei, atât cele pentru depistarea predispoziției de a manifesta o formă de boală din acest spectru medical, cât și cele pentru tratament țintit”, conform datelor unui studiu intern al rețelei de laboratoare Regina Maria.

În ultimii patru ani, aproape 200.000 de români au efectuat teste genetice în cadrul laboratoarelor clinicii mai sus amintite. Numărul pacienților unici care au solicitat și efectuat teste genetice în cadrul laboratoarelor rețelei medicale numai în 2021 este de aproape 60.000, de trei ori mai mare față de cererea în 2018, iar trendul crescător se păstrează în 2022.

„Domeniul testării genetice se extinde și evoluează într-un ritm incredibil, datorită cunoștințelor noastre tot mai mari despre condițiile genetice, scăderea costurilor și a cererii mai mari. Această expansiune rapidă a schimbat decisiv modul în care diagnosticăm și depistăm afecțiunile genetice, pe cine testăm și cât de valoroase sunt rezultatele”, spun reprezentanții rețelei de sănătate.

Pandemia a încetinit screening-ul

Având în vedere ultimii doi ani de pandemie, care au dus la scăderea cifrelor în materie de screening, experții constată o creștere a cazurilor de cancer atât în România, cât și în alte țări din Europa. Testele genetice pot juca un rol-cheie aici, susțin aceștia.

„Avem, de exemplu, în portofoliul nostru cel mai complet și complex test genetic pentru cancere ereditare, un panel ce analizează 125 de gene implicate în declanșarea mai multor tipuri de cancer. Practic, în urma unui astfel de test, pacienții pot afla dacă au o predispoziție spre un anumit tip de cancer, putând să intre în programe de screening dedicate nevoilor lor. Astfel, la declanșarea unui anumit tip de cancer, acesta va fi depistat într-un stadiu incipient, când cresc șansele de vindecare și tratamentele pot fi mai puțin invazive”, precizează reprezentanții rețelei de sănătate.

Din punct de vedere demografic, cele mai multe cereri de testare vin din rândul femeilor – 80% din teste fiind solicitate de acestea, față de 20% procentul reprezentat de bărbați. Vârsta pacienților cu cele mai multe cereri de teste genetice se situează între 25-35 de ani, urmat de segmentul de vârstă 35-45 de ani. Totodată, cele mai multe solicitări de astfel de teste, la nivel național, vin din orașele București și Cluj Napoca.

Apropierea geografică a României de zona de desfășurare a unui război îi face pe români să se gândească mai serios la cum arată siguranța viitorului pentru ei. Astfel, conform unui sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs, de la declanșarea războiului în Ucraina, 51% dintre români au luat în calcul să părăsească România, în timp ce 12% așteaptă să vadă cum evoluează situația, iar 11% sunt de părere că războiul nu ne va afecta. Alți 26% dintre respondenți declară că nu vor face acest pas indiferent de cum evoluează situația.

Principalele motive pentru care s-ar muta într-o altă țară sunt: dorința de a schimba mediul și țara în care lucrează (38%), siguranța personală și a familiei (24%), dorința de a accesa un venit mai mare, care nu este posibil în România (21%), nevoia de a avea mai multe oportunități de dezvoltare profesională (14%) și dorința de a lucra într-un domeniu mai sigur, care să nu fie afectat de război (4%). Apropierea de rude sau cunoștințe (27%) și distanța față de zona războiului (24%) se adaugă pe lista motivelor pentru relocare.

Astfel, participanții la sondaj s-ar orienta către destinații precum: Germania (21%), Franța (14%), Marea Britanie (14%). Alți 30% au luat în calcul relocarea în Italia, SUA sau Australia.

Apropierea de zona războiului i-a făcut pe români să empatizeze cu refugiații ucraineni

În contextul venirii unui număr atât de mare de refugiați ucraineni în România, 73% dintre respondenți au declarat că s-au gândit ce ar însemna pentru ei și pentru familiile lor să fie nevoiți să își părăsească propria țară în caz de război și să ceară statut de refugiați într-o țară vecină.

Din punct de vedere al locului de muncă, în situația ipotetică în care ar ajunge ca refugiați într-o altă țară, 48% au spus că s-ar reprofila, în funcție de opțiunile disponibile în țara gazdă, 31% ar căuta un job în același domeniu în care lucrează acum, pentru a-și valorifica experiența, iar 14% ar încerca să își păstreze jobul actual, datorită flexibilității de a lucra de oriunde.

6 din 10 români au luat în calcul posibilitatea emigrării și înainte de declanșarea războiului

Așa cum declară participanții la sondajul BestJobs, 60% au luat în calcul să se mute într-o altă țară și înainte de apariția pericolului militar. 14% au spus că au făcut deja primii pași în direcția mutării din România, alți 14% au început să învețe limba țării unde intenționează să se mute, 10% au început să strângă bani pentru mutare, iar 20% au spus că, personal, nu își doresc să emigreze, dar familia lor face demersuri în acest sens.
35% ar căuta de lucru în același domeniu pentru a-și folosi experiența profesională, 24% ar pleca doar având un contract de muncă semnat în prealabil, iar 21% ar fi dispuși să se reprofileze, doar să se poată muta. 14% ar încerca să își păstreze jobul și să lucreze din țara respectivă, datorită muncii remote, iar alți 7%, chiar și relocați, și-ar căuta un job remote în țara de destinație.

„Salariile mai mari, numărul mare de oportunități de muncă și condițiile mai bune de trai i-au făcut pe români să aspire la un job în străinătate și înainte de declanșarea războiului în Ucraina, dar tendința a fost accentuată după ridicarea restricțiilor de circulație. Sondajul ne arată că tot mai mulți români iau în calcul posibilitatea emigrării, măcar ca opțiune de rezervă, ceea ce înseamnă că încep să se documenteze, să monitorizeze piața locurilor de muncă și chiar să aplice la joburi din țara care îi interesează. În prezent, peste 9% din volumul total de anunțuri de pe BestJobs sunt pentru poziții în străinătate, iar țările cu cea mai mare deschidere către candidații români corespund cu țările vizate de aceștia. Mai exact, cele mai multe oferte de joburi vin din Germania, Franța, Marea Britanie sau Olanda”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.
Sondajul a fost efectuat în perioada 21 aprilie - 9 mai pe un eșantion de 1.054 utilizatori de internet din România.

Cea de-a opta ediţie a „Expoziţiei internaţionale dedicată industriei aeronautice, apărării, securităţii naţionale şi securităţii private - BSDA 2022” se va desfăşura în perioada 18-20 mai la Complexul expozițional ROMAERO S.A. din București.

BSDA-22 va reuni la standuri peste 390 de firme expozante de prestigiu din țară și străinătate, din 33 de țări de pe cinci continente, care vor prezenta elementele de noutate şi stadiul actual de dezvoltare ale echipamentelor și capabilităților militare, precum și ultimele tendințe și soluții tehnice obținute de cercetarea științifică în domeniul securității și apărării.

În cadrul celor trei zile dedicate evenimentului expozițional, structuri din Ministerul Apărării Naționale și din celelalte instituții din Sistemul național de apărare și ordine publică, precum și din forțele armate americane, poloneze și franceze vor expune echipamente și tehnică militară moderne.

La această ediţie, Agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare, structură aflată în subordinea Direcției generale pentru armamente, va prezenta principalele realizări în domeniul cercetării ştiinţifice concretizate în demonstratoare tehnologice şi prototipuri şi va aduce în atenția specialiștilor ultimele soluții și rezultate obținute de cercetarea științifică militară.

Totodată, în cadrul standului organizat de Ministerul Apărării Naționale privind oferta profesională și educațională vor expune reprezentanți ai forțelor terestre, navale și aeriene, ai Academiei tehnice Militare „Ferdinand I”, ai Universității Naționale pentru Apărare „Carol I” și ai Direcției Generale Management Resurse Umane.

Deschiderea oficială a BSDA-22 va avea loc miercuri, 18 mai, de la ora 10.00, în pavilionul C al Complexului expoziţional ROMAERO S.A.

BSDA 2022 are drept scop identificarea oportunităţilor şi găsirea soluţiilor de cooperare atât în producţie cât şi în domeniul afacerilor, contribuind la promovarea, pe plan internaţional, a industriei de apărare din România şi facilitând, totodată, o mai mare deschidere a acesteia către piaţa internaţională, prin potenţiale cooperări cu firme de prestigiu şi producători consacraţi în domeniu, pentru realizarea compatibilităţii şi interoperabilităţii tehnicii şi echipamentelor din dotare cu cea a forţelor NATO şi UE.

Detalii suplimentare privind programul şi activităţile planificate pe timpul celor trei zile sunt disponibile pe pagina oficială de internet a expoziţiei, www.bsda.ro.

Peste 80% dintre câini suferă de parodontoză, principala cauză fiind placa bacteriană deoarece, de cele mai multe ori, nu este detectată din timp.

Potrivit cercetărilor realizate de Institutul de Știință Waltham Petcare, în stadiile incipiente, boala gingiilor poate fi tratată, însă atunci când este descoperită mai târziu, tratarea este mult mai dificilă, dureroasă și poate duce chiar la pierderea dinților. Pedigree, în colaborare cu Waltham Institute, îi invită pe toți cei care au un cățel să descopere cele mai importante sfaturi privind îngrijirea orală a prietenilor patrupezi.

Dinții sunt cel puțin la fel de importanți pentru câini precum mâinile pentru oameni. Aceștia sunt folosiți pentru a transporta diferite obiecte și chiar alți cățeluși, pentru a trage, a rupe, a mesteca și a avea contact general cu lumea din jur. Spre deosebire de oameni, cățeii nu își pot înlocui cu ușurință dinții cu proteze dentare. Cavitatea bucală a câinilor este mai sensibilă în multe privințe decât cea a oamenilor, iar subestimarea îngrijirii orale poate avea consecințe grave, astfel că îngrijirea orală adecvată este foarte importantă.

„Sunt câteva semnale de alarmă care ar trebui urmate de o vizită imediată la medicul veterinar pentru un consult stomatologic complet, cum ar fi respirația urât mirositoare (halitoza), apariția depunerii de săruri minerale la baza dinților, jena în masticație sau evitarea jucăriilor preferate”, a declarat M.V. Dr. Iulian Amza, Petcare Accelerator Specialist în cadrul Mars Multisales Europe.

În cazul cățeilor, există patru tipuri de dinți. Premolarii sunt folosiți pentru zdrobirea alimentelor (la fel ca și pentru oameni), în timp ce scopul molarilor este de a sfâșia și mesteca. Caninii ajută la ținerea obiectelor în gură sau la mestecat alimente. În cele din urmă, incisivii sunt folosiți pentru ciugulirea alimentelor, prinderea obiectelor și îngrijirea blănii.

Similar oamenilor, câinii înlocuiesc două seturi de dinți în timpul vieții. Primii, dinții de lapte, încep să cadă la aproximativ patru luni, când sunt înlocuiți treptat cu dinți permanenți, care ar trebui să reziste toată viața. Pierderea dinților de lapte este cea care poate fi însoțită de primele probleme. Dacă rădăcina unui dinte de lapte este slab absorbită și începe să se suprapună cu dintele aflat în creștere, riscul bolii parodontale și al mușcăturii incorecte crește semnificativ.

Se poate întâmpla și ca dintele de lapte să nu cadă. În acest caz, este necesară o vizită la medicul veterinar. Până la vârsta de 6-8 luni, majoritatea raselor de câini au toți dinții permanenți, astfel că îngrijirea dentară a prietenului patruped nu trebuie amânată. În plus, cu cât câinele este mai tânăr, cu atât învață mai bine obiceiurile asociate cu igiena orală.

Contrar așteptărilor, defectele de mușcătură sunt destul de întâlnite la căței și pot duce la uzura excesivă a dinților, leziuni ale țesuturilor moi ale cavității bucale sau probleme cu alimentația. În acest caz, un stomatolog veterinar poate ajuta.

Cu cât câinele se obișnuiește mai repede cu controalele orale regulate, cu atât mai bine. Controlul nu ar trebui să fie incomod pentru câine, indiferent dacă este efectuat de stăpân sau de medicul veterinar. Gingiile sănătoase trebuie să fie roz, iar dinții albi, cu o decolorare minimă. Tartrul se poate forma foarte subtil, așa că o examinare orală regulată este esențială.

În timp ce boala gingiilor este frecventă la câini, cariile dentare sunt destul de rare. Potrivit cercetătorilor Waltham, deși cavitatea bucală umană și cea canină sunt similare în multe privințe, există și multe diferențe fundamentale, în primul rând în compoziția bacteriilor. Patrupezii nu au bacteriile tipice care cauzează cariile dentare, iar bacteriile care provoacă boala parodontală diferă față de cele ale oamenilor. Ca multe alte boli, boala gingiilor se dezvoltă treptat, însă atunci când este detectată devreme, poate fi vindecată.

Conform sondajelor, majoritatea stăpânilor (95%) se spală pe dinți zilnic, dar doar 7% dintre aceștia au grijă la fel de bine de dinții câinilor. Periajul regulat este cea mai bună prevenție, însă de cele mai multe ori câinii sunt reticenți la început. Astfel, este importantă acordarea atenției, pas cu pas, pentru ca prietenul patruped să se obișnuiască cu acest proces și poate chiar să considere că este o experiență plăcută.

Cinci sfaturi de la Pedigree pentru dinți și gingii sănătoase:
• Dinții câinelui trebuie să fie îngrijiți zilnic. Este recomandată combinarea periajului cu tratamentele dentare;
• Cățeii de peste 3 ani trebuie duși la examinări dentare realizate de către un stomatolog veterinar care va recomanda o îngrijire personalizată;
• Examinările dentare trebuie realizate de către un medic veterinar cel puțin o dată pe an;
• Cățeii trebuie să beneficieze doar de mâncăruri și jucării sigure pentru dinții acestora;
• De asemenea, este indicat ca patrupezii să fie răsplătiți cu bunătăți de care să se bucure și care să îi ajute să-și mențină gingiile și dinții sănătoși, cum ar fi gama DentaStix de la Pedigree.

Despre Institutul Waltham

Institutul Waltham este centrul științific al Mars Petcare, care lucrează în mai multe discipline, cum ar fi: cerințele nutritive pentru animalele de companie, microbiomul câinilor și pisicilor, biomarkerii sănătății și bolii sau comportamentul de hrănire. Institutul Waltham continuă să fie o autoritate științifică lider în nutriția și bunăstarea animalelor de companie de peste 50 de ani, iar cunoștințele generate la Waltham sunt vitale pentru a aduce la viață ideea unei lumi mai bune pentru animalele de companie.

În perioada 5-8 mai 2022 sunteți așteptați la cea de a XIX-a ediție a Zilelor Horticulturii Bucureștene, eveniment organizat anual de Facultatea de Horticultură, în campusul Agronomie-Herăstrău, al Universitătii de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.

Cel mai frumos eveniment al primăverii vă conduce într-o călătorie în lumea horticulturii prin conferințe, ateliere, expoziții și demonstrații în aer liber. Veți avea ocazia să participați și la prezentările hibrid organizate pe cele mai actuale teme din horticultură.

Împreună cu partenerii noștri ne propunem să inspirăm vizitatorii să trăiască o viață mai prietenoasă cu mediul înconjurător, ecologică și sănătoasă, prin soluțiile de reciclare și de compostare a deșeurilor alimentare și vegetale și prin prezentarea celor mai bune soluții și produse horticole pentru casă și grădină.

Vizitatorii vor putea achiziționa direct de la producători pomi și arbuști fructiferi, flori, plante ornamentale, semințe, răsaduri de legume și flori, unelte, utilaje, accesorii pentru horticultură și produse agricole tradiționale.

Ediția din acest an a evenimentului Zilele Horticulturii Bucureștene se desfășoară sub simbolul bujorului, pentru a susține în continuare inițiativa proclamării oficiale a Bujorului ca Floare Națională a României.

Începând de joi, 5 mai, vă așteptăm alături de noi în această călătorie extraordinară în lumea horticulturii în Bd. Mărăști, nr.59, București, Sector1, între orele 10:00-18:00.

Ridicarea restricțiilor anti-COVID 19 influențează și modul de lucru al angajaților, tot mai multe companii dorind să își aducă echipele la birou. Conform celui mai recent sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs, dacă în urmă cu aproape un an, o treime dintre angajați erau nehotărâți cu privire la întoarcerea la birou, iar 24% preferau să lucreze în continuare remote, acum 67% dintre angajați ar prefera un mod de lucru hibrid, care să le ofere posibilitatea de a alege câte zile lucrează de la birou. În plus, 26% declară că dacă angajatorul le-ar impune întoarcerea integrală la birou, și-ar da demisia și ar căuta un loc de muncă mai flexibil.

În prezent, conform sondajului realizat de BestJobs, 46% dintre angajații white collar își desfășoară munca exclusiv de acasă, în timp ce doar 32% își împart activitatea între casă și sediul companiei. După ce au descoperit avantajele muncii de la distanță, angajații valorifică altfel timpul. Astfel, 64% dintre participanții la sondaj spun că unul dintre principalele motive pentru care nu ar dori să revină complet la munca de la birou ar fi timpul alocat deplasării între sediu și domiciliu.

Organizarea lejeră a programului și timpul petrecut alături de familie sunt principalele beneficii pe care le iau în considerare angajații atunci când aleg un mod de lucru flexibil. Angajații vor să aleagă când și pentru ce merg să lucreze de la birou, avantaj pe care îl au datorită modului de lucru hibrid. Principalele motive care i-ar aduce una sau mai multe zile pe săptămână la birou sunt proiectele unde este nevoie de alinierea cu toți membrii din echipă (43%), nevoia de socializare (26%), posibilitatea de a face mai multă mișcare datorită ieșitului din casă (23%) și separarea mai bună între viața personală de cea profesională (28%).

Revenirea la birou, chiar și parțială, ar aduce schimbări mari în viața angajaților obișnuiți cu munca 100% remote. Pentru o trecere mai ușoară la lucrul de la birou, aceștia spun că ar avea nevoie de o mai mare flexibilitate în timpul zilei de lucru, astfel încât să pot gestiona în paralel și nevoile familiei (35%), decontarea transportului (12%), mai multe zile libere (11%) și ajutor în gestionarea volumului de muncă (10%).

„Odată ce restricțiile anti-COVID-19 au fost ridicate, angajatorii pregătesc terenul pentru întoarcerea la birou a angajaților, iar unii chiar au reluat complet munca de la birou. Acum, angajații vor mai multă flexibilitate și un sistem de lucru care să le împace cât mai bine nevoile actuale. Munca de la birou vine și ea cu avantaje, pe care angajații au ajuns să le prefere, cum ar fi interacțiunile cu colegii sau predictibilitatea unui program de lucru, însă cei mai mulți vor să poată alege de unde să lucreze și favorizează astfel un mod de lucru hibrid”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Din tabăra recrutorilor, 65% spun că ar fi de preferat ca angajații să revină complet la birou, iar 20% consideră că acest proces are nevoie de o tranziție lină și estimează că se va realiza treptat în următoarele 3 luni. În plus, mai mult de jumătate sunt de părere că angajații ar trebui lăsați să aleagă singuri câte zile lucrează de acasă și câte de la birou.
Sondajul a fost efectuat în perioada 02 - 24 martie pe un eșantion de 1.113 utilizatori de internet din România.

La doi ani după debutul pandemiei în Europa, România, alături de alte țări din zonă, au renunțat la restricții precum obligativitatea purtării măștii, limitarea circulației persoanelor sau accesul la anumite tipuri de activități. Întreaga societate face primii pași un nou „normal”, o stare definită de aspirația către reperele anterioare pandemiei și schimbările apărute de ultimii doi ani.

Un studiu comandat de Fitbit arată cum s-a modificat comportamentul românilor în cei doi ani de pandemie, care sunt schimbările la nivelul obiceiurilor, stării emoționale, relațiilor și sănătății cu care pornim în etapa construcției post-restricții.

Mai preocupați de sănătate

Datele analizei Fitbit, realizate de MKOR (Market Opportunity Research) la finalul lui 2021, arată că pandemia, dincolo de efectele negative, a indus și anumite obiceiuri pozitive. Nouă din 10 români au declarat că au fost afectați de pandemia de COVID-19, potrivit studiului Fitbit. Sedentarismul a fost una dintre consecințe directe și nefaste ale pandemiei, unul din doi participanți la studiu spunând că pandemia i-a făcut să petreacă mai mult timp pe ecrane sau pe canapea. Conștientizarea sedentarismului i-a făcut însă pe oamenii sa fie mai preocupați de propria sănătate: 49% spun că au fost mai atenți la sănătate odată cu pandemia, decât înainte de ea, în timp ce pentru 45% pandemia nu a adus nicio schimbare din acest punct de vedere.

Unul din cinci participanți la studiu spun că au făcut mai mult sport ca în pandemie, în timp ce pentru jumătate dintre ei nu s-a schimbat nimic din acest punct de vedere. Mai mult de un sfert (28%) dintre români au declarat că s-au culcat mai devreme în ultimii doi ani, în timp ce aproape jumătate dintre ei (45%) au gătit mai mult acasă. Pentru o parte dintre noi, pandemia a adus obiceiuri alimentare mai sănătoase. Studiul Fitbit arată că o treime dintre cei chestionați au adoptat o dietă cu mai multe fructe și legume pe fondul pandemiei, în timp ce unul din cinci spune că și-au diversificat alimentația.

Munca de acasă, cu bune și rele

Munca de acasă a fost schimbarea majoră pentru mulți dintre români în pandemie. Datele studiului comandat de Fitbit arată că 56% dintre participanți au muncit de acasă în pandemie sau au stat acasă pentru a-și asista copiii în școala online. Pentru aproape jumătate dintre aceștia, munca sau activitatea acasă le-a afectat echilibrul mental, iar 59% dintre ei spun că le-a generat mai mult stres. Aspectele pozitive ale muncii de acasă, indicate de aproape jumătate dintre cei care au muncit de acasă în urma pandemiei, sunt creșterea timpului petrecut alături de familiei (47%) și îmbunătățirea relațiilor (43%)

Aproape toți romanii (95%) au găsit o soluție pentru a face față stresului apărut în pandemie. Sportul și mișcarea reprezintă o soluție de combatere a acestuia, la care au apelat o treime dintre români în pandemie, potrivit concluziilor studiului Fitbit. Cea mai frecvent utilizată soluție anti-stres a fost muzica, la care au apelat 60% dintre cei intervievați. Aproape jumătate spun că discuția cu prietenii și/sau familia îi ajută în a face față stresului.

„Societatea, în întregul ei, începe să-și recalibreze obiceiurile. După doi ani de pandemie, este momentul să renunțăm la obiceiurile nocive, precum sedentarismul sau adicția de ecrane, și să luăm cu noi mai departe doar comportamentele pozitive pe care le-am dezvoltat în perioada pandemiei și care, în anumită măsură, ne-au ajutat să facem față acestei perioade: relația strânsă cu familia și prietenii, sportul și mișcarea, atenția la propria sănătate sau dieta mai sănătoasă. Concluziile studiului nostru arată că restricția care a afectat cel mai mult românii a fost la adresa libertății de mișcare. Credem că, din primăvara acestui an, vom vedea tot mai mulți români bucurându-se de sport și mișcare, plimbări în natură și călătorii”, a declarat Alexandra Pahomi, marketing manager Central Europe Fitbit.

Dispozitivele wearables, frecvente în mediul urban

Dispozitivele “wearables” reprezintă un adevărat asistent al celor care fac sport și mișcare. În România, studiul Fitbit arată ca una din două persoane din mediul urban (53%) folosesc un astfel de dispozitiv - smartwatch sau smartband. Mai mult, un procent de 23% participanții la studiu au declarat că vor să-și achiziționeze un astfel de dispozitiv în viitor.

Dispozitivele wearables sunt utilizate frecvent de către deținători: 9 din 10 participanți la studiul Fitbit spun că le folosesc de 3-4 ori pe săptămână. Cea mai utilizată funcție este cea de monitorizare a mișcării - peste jumătate dintre deținătorii de wearables, în timp ce un sfert dintre ei utilizează dispozitivele pentru monitorizarea somnului sau a antrenamentelor sportive. Alte funcții populare ale dispozitivelor wearables sunt cele de comunicare (notificări, apeluri) sau ceas, iar mai mult de o treime dintre deținători folosesc smartwatch-ul sau tracker-ul pentru monitorizarea sănătății.

Studiul Fitbit a fost realizat de compania specializată Market Opportunity Research, în noiembrie 2021, pe un eșantion reprezentativ de 800 de persoane din mediul urban, reprezentativ la nivel național din punct de vedere al genului, vârstei (18-54 ani) și distribuției geografice.

Asociația Profesională a Agenților Imobiliari din România (APAIR) a inițiat campania umanitară „Oameni pentru oameni”, pentru a veni în sprijinul refugiaților ucraineni. Implicarea directă a profesioniștilor din domeniul imobiliar în criza umanitară generată de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei reprezintă un demers fără precedent.

Agenți imobiliari din toată țara și partenerii lor din domenii conexe le oferă refugiaților ucraineni care ajung în România servicii complete: transport, cazare, mâncare, precum și sprijinul necesar pentru a se acomoda în țara noastră. APAIR este în contact permanent cu vămile, cu Direcția de Asistență Socială din cadrul Primăriei Capitalei și cu Ambasada Ucrainei în România.

Campania umanitară a fost lansată de APAIR, la finalul lunii februarie. „Oameni pentru oameni” reprezintă dorința profesioniștilor din domeniul imobiliar de a ajuta făcând ceea ce știu cel mai bine: să găsească locuința potrivită pentru orice persoană sau familie. Agenții imobiliari și-au pus serviciile la dispoziția refugiaților ucraineni, în mod gratuit.

„Ne folosim influența, cunoștințele, pentru a dobândi acces la proprietăți, fie că sunt camere de hotel, unele oferite gratuit, altele contra cost, la prețuri negociate. Avem acces la proprietăți oferite gratuit de clienții noștri. De asemenea, avem proprietăți care ne-au fost puse la dispoziție pentru închiriere pe termen lung la niște prețuri mult mai mici decât piața. Avem acces gratuit la proprietăți din AIRBNB. Mai mult decât atât: încercăm să ducem dincolo de graniță acțiunea asta și oamenii să plece din casa lor știind că vor trece vama, că cineva îi va aștepta și îi va aduce în București pe Moșilor să stea aici”, a explicat Daniel Dobre, Realtor și membru APAIR.

„Rolul nostru este să facem „matching”, adică o potrivire cât mai bună, astfel încât oamenii să aibă unde să pună capul pe pernă la noapte. În prezent, accentul este pus pe refugiații aflați în tranzit în țara noastră, însă, dacă va fi necesar, vor fi găsite și soluții pe termen mediu și lung”, a precizat David Grigorescu, coordonatorul campaniei „Oameni pentru oameni”, Realtor și membru APAIR.

APAIR a creat un set de formulare prin care oricine poate pune la dispoziția refugiaților o proprietate care beneficiază de toate condițiile necesare pentru a putea fi locuită imediat. Totodată, APAIR face apel către întreaga comunitate a agenților imobiliari pentru a se uni și a contribui la acestă cauză. În prezent, cea mai mare cerere de spații de cazare este în București.

„Oameni pentru oameni” reprezintă o lecție de eficiență în echipă și include donarea de bani, mâncare și haine pentru refugiații din Ucraina. Contribuțiile financiare pot fi depuse în conturile deschise special în acest scop:

• RO23BTRLRONCRT00T0717903 (cont RON, titular APAIR)
• RO35BTRLEURCRT00T0717902 (cont EURO, titular APAIR)
• RO75BTRLUSDCRT00T0717902 (cont USD, titular APAIR)
*SWIFT: BTRLRO22

Până în prezent, profesioniștii din breasla imobiliară și domeniile conexe au ajutat peste 200 de refugiați ucraineni. Voluntarii i-au adus în București, le-au găsit locuințe și le-au asigurat minim două mese pe zi, cu ajutorul donațiilor și al partenerilor.

Mai multe informații despre Campania „Oameni pentru oameni” sunt disponibile aici:
https://apair.ro/donatii-refugiati-ucraina
https://www.paypal.com/donate/?hosted_button_id=EDVJRPNR4AVUU

Conflictul armat din Ucraina continuă să genereze reacții pe întreg mapamondul. O criză globală regretabilă poate apărea în orice moment, motiv pentru care marile puteri ale lumii caută soluții de încetare a ostilităților. Un prim exemplu în acest sens este cel al Chinei.

Joi, 24 februarie 2022, la orele serii, oficialități de la Beijing au insistat asupra necesităţii găsirii unei soluţii diplomatice la atacul Rusiei asupra Ucrainei, solicitând evitarea amplificării războiului.

„Noi încă sperăm că părţile vizate nu vor închide uşa în faţa păcii şi că vor trece la dialog şi consultări, astfel încât criza să nu escaladeze în continuare”, a precizat Hua Chunying, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing.

Anterior, voci oficiale ale Ministerului ucrainean al Afacerilor Interne raportau 392 de cazuri de bombardamente din partea forţelor ruse pe teritoriul statului.

„Bătăliile continuă, practic, pe întreg teritoriul din sud-estul şi centrul Ucrainei”, a precizat un purtător de cuvânt, menţionând că şase poduri au fost distruse în regiunile Kiev, Cernihiv, Doneţk şi Herson.

Autorităţile ucrainene declarau mai devreme de intervenția de mai sus că şapte persoane au fost ucise şi 17 rănite într-un atac cu rachete asupra unei zone militare la nord-est de capitala Kiev. Atacul a avut loc în oraşul Brovary. În Brovary se află o bază a forţelor speciale ucrainene. Acesta a fost unul dintre multele atacuri ruseşti efectuate joi în apropierea Kievului.

Turcia condamnă atacul premeditat al Rusiei

Turcia susține fără echivoc integritatea teritorială a Ucrainei şi este „sincer întristată” de invazia Rusiei, a declarat joi preşedintele Tayyip Erdogan, iar trimisul Kievului la Ankara a îndemnat Turcia să închidă strâmtoarea Bosfor pentru navele de război ruseşti.

„Turcia susţine lupta Ucrainei pentru a-şi proteja integritatea teritorială”, a declarat Erdogan la televiziunea turcă. „Suntem sincer întristaţi de faptul că Rusia şi Ucraina, pe care le considerăm ţări prietene şi cu care avem relaţii politice, economice şi sociale strânse, se află faţă în faţă în acest fel.”

„Ni se pare inacceptabil şi respingem operaţiunea militară lansată în Ucraina de Federaţia Rusă”, anunţa anterior Ministerul turc de Externe printr-o declaraţie care defineşte acţiunea militară de la Moscova drept „o ameninţare gravă la adresa securităţii regiunii noastre şi a lumii” şi îşi exprimă sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei. Erdogan a vorbit la telefon cu Zelenski, ocazie cu care Kievul a cerut Ankarei să interzică trecerea unităţilor ruse prin Dardanele şi Bosfor.

UE continuă să fie dezorganizată la capitolul reacții

Țările blocului comunitar european au păreri împărţite dacă să sancţioneze Rusia eliminând-o din reţeaua globală de plăţi SWIFT. Surse de rang înalt din UE au declarat că există o diviziune în statele membre între ţări precum Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania, care doresc ca SWIFT să facă parte din pachetul de sancţiuni care va fi anunţat mai târziu joi, şi ţări precum Germania, Italia, Ungaria şi Cipru, care au legături economice mai puternice cu Rusia şi nu doresc ca SWIFT să fie inclus în noile sancţiuni.

Executivul rus a făcut o declaraţie legată de situaţia pieţelor financiare din statul condus de Putin, în lumina ameninţărilor cu sancţiuni venite din partea Europei şi a Statelor Unite ale Americii.

Rusia şi-a anunţat disponibilitatea de a lua măsuri pentru a proteja pieţele financiare şi marile companii ruseşti de sancţiuni şi alte ameninţări. Guvernul a declarat că ţara „are suficiente resurse financiare pentru stabilitatea sistemului în faţa sancţiunilor şi ameninţărilor externe”.

Agenţia Naţiunilor Unite pentru refugiaţi îşi intensifică operaţiunile şi capacitatea în Ucraina şi în ţările vecine, în condiţiile în care oamenii încep să fugă din Ucraina, a declarat joi, într-o declaraţie, Înaltul Comisar pentru Refugiaţi, Filippo Grandi.

Demilitarizarea Ucrainei

Dimitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, preciza că scopul operaţiunii militare a Rusiei este demilitarizarea Ucrainei, deoarece reprezintă o ameninţare pentru poporul rus. Acesta a mai menționat că operaţiunea „va dura atât cât va fi nevoie”. Moscova, conform cuvintelor lui Peskov, este pregătită să discute despre statutul său de neutralitate cu Ucraina şi despre refuzul de a plasa arme pe teritoriul său.

Instalaţiile portuare din Odesa sunt una dintre ţintele declarate ale atacului rusesc. Autorităţile regionale ucrainene au raportat că bombardamentul oraşului a provocat deja 18 morţi. Oraşul a fost ţinta unui atac cu rachete.

NATO întăreşte flancul estic

NATO condamnă ferm atacul Rusiei asupra Ucrainei, pe care îl consideră „o ameninţare gravă la adresa securităţii euro-atlantice”, şi anunţă suplimentarea prezenţei militare în ţările est-europene.

„Condamnăm în cei mai puternici termeni posibili atacul îngrozitor al Rusiei asupra Ucrainei, care este total nejustificat şi neprovocat. Gândurile noastre sunt la cei ucişi şi răniţi, precum şi la poporul ucrainean. Condamnăm şi Belarusul, pentru că a facilitat acest atac. Acest nou atac este o încălcare gravă a legislaţiei internaţionale, inclusiv a Cartei ONU, şi intră în contradicţie totală cu angajamentele asumate de Rusia prin Actul final de la Helsinki, prin Carta de la Paris, prin Memorandumul de la Budapesta şi prin Tratatul fondator NATO-Rusia.

„Este vorba despre un act de agresiune împotriva unui stat independent şi paşnic. Noi suntem alături de poporul Ucrainei, de preşedintele ales în mod legitim şi democratic, alături de Parlamentul şi Guvernul Ucrainei. Cerem Rusiei să înceteze imediat acţiunea militară şi să îşi retragă forţele din interiorul şi din jurul Ucrainei, să respecte în totalitate dreptul internaţional şi să permită accesul umanitar în siguranţă şi neîngrădit şi asistenţa pentru persoanele aflate în nevoie.

„Acţiunile Rusiei constituie o ameninţare gravă la adresa securităţii euro-atlantice şi vor avea consecinţe geostrategice. Alianţa Nord-Atlantică va continua să ia toate măsurile pentru garantarea securităţii şi apărării statelor membre. Desfăşurăm forţe suplimentare defensive la nivel terestru şi aerian în partea de est a Alianţei, precum şi mijloace maritime suplimentare. Am suplimentat capacitatea forţelor noastre de a reacţiona la orice tip de urgenţă”, conform unui comunicat postat pe site-ul Alianţei Nord-Atlantice.

Joi, 24 februarie 2022, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat instituirea legii marţiale pe întregul teritoriu al Ucrainei, ca urmare a operaţiunii militare a Rusiei. Acesta a dezvăluit că discutat cu omologul său american, Joseph Biden, care l-a asigurat de susţinere.

Anterior acestei informații, ministrul ucrainean de Externe preciza că președintele rus, Vladimir Putin, a lansat o invazie la scară largă în Ucraina. „Putin tocmai a lansat o invazie la scară largă în Ucraina. Oraşe ucrainene paşnice sunt sub atac. Acesta este un război de agresiune. Ucraina se va apăra şi va învinge. Lumea poate şi trebuie să-l oprească pe Putin. Timpul pentru a acţiona este acum”, scria ministrul ucrainean de Externe pe Twitter.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat, joi, instituirea legii marţiale pe întregul teritoriu al Ucrainei, în contextul operaţiunii militare a Rusiei, şi a dezvăluit că tocmai a vorbit cu omologul său american, Joseph Biden, care l-a asigurat de susţinere.

„Astăzi, preşedintele Putin a anunţat o operaţiune militară specială în Donbas. Rusia a lansat atacuri asupra infrastructurii noastre militare şi asupra punctelor de frontieră. Au fost auzite explozii în mai multe oraşe din Ucraina. Impunem legea marţială pe întregul teritoriu al Ucrainei. Acum un minut, am avut o conversaţie cu preşedintele Biden. Statele Unite au început deja să mobilizeze susţinere internaţională”, a declarat Volodimir Zelenski, citat de agenţia Ukrinform.

Decizia privind instituirea legii marţiale urmează să fie formalizată în scurt timp de Consiliul Naţional pentru Siguranţă Naţională din Ucraina.

Imediat după lansarea operaţiunii militare de către Rusia, au fost semnalate explozii în oraşele ucrainene Kiev, Harkiv, Kramatorsk, Dniepr, Doneţk, Mariopol şi Odesa, conform cotidianului.

Iată și declaraţia făcută tot joi dimineaţa de preşedintele american, Joseph Biden, care a condamnat acţiunile Rusiei: „Rugăciunile întregii lumi sunt alături de poporul ucrainean în această seară, în timp ce suferă un atac neprovocat şi nejustificat din partea forţelor militare ruse. Preşedintele Putin a ales un război premeditat care va aduce pierderi catastrofale de vieţi omeneşti şi suferinţă umană. Rusia este singura responsabilă pentru moartea şi distrugerea pe care le va aduce acest atac, iar Statele Unite şi aliaţii şi partenerii săi vor răspunde într-un mod unit şi decisiv. Lumea va trage Rusia la răspundere”.

Liderul de la Casa Albă a mai spus că monitorizează situaţia şi că se va întâlni cu ceilalţi lideri G7 în cursul dimineţii. Biden urmează să anunţe inclusiv „consecinţele suplimentare” impuse Rusiei de către SUA şi aliaţii săi, a spus el.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a condamnat la rândul său „atacul lipsit de raţiune” lansat de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, asupra Ucrainei.

„Este vorba despre un atac lipsit de raţiune. Sunt periclitate nenumărate vieţi ale civililor. Este vorba despre o gravă încălcare a dreptului internaţional şi de o gravă ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice”, a declarat Jens Stoltenberg. Reprezentanţii Alianţei Nord-Atlantice se vor reuni de urgenţă pentru a discuta despre „noua agresiune a Rusiei”, a continuat Stoltenberg.

Sancțiuni împotriva Rusiei

SUA şi UE vor riposta dur cu sancţiuni economice dure împotriva Federaţiei Ruse, ca urmare a încălcării dreptului internaţional şi violarea integrităţii teritoriale ale Ucrainei. Lista sancţiunilor îndreptate împotriva Rusiei: scoaterea Rusiei din sistemul financiar SWIFT, care asigura circulaţia banilor de la o bancă la alta în întreaga lume; tăierea tranzacţiilor financiare internaţionale, inclusiv de la profiturile internaţionale din producţia de petrol şi gaze, care reprezintă în total peste 40% din veniturile ţării; blocarea accesului la dolari; impunerea unor controale la exporturi - ceea ce ar putea tăia accesul Rusiei la tehnologia de vârf care ajută avioanele de război şi avioanele de pasageri să zboare şi care face smartphone-urile, împreună cu alte programe şi echipamente electronice avansate să funcţioneze; limitat capacitatea Rusiei de a împrumuta bani prin interzicerea instituţiilor financiare americane de a cumpăra obligaţiuni guvernamentale ruseşti; blocarea NORD STREAM 2; sancţionarea cercurilor imediate ale liderilor şi a familiilor acestora. Putin şi apropriaţii săi ar putea fi supuşi unor sancţiuni atât de ordin financiar cât şi cu privire la libertatea de circulaţie.

Trupele ruse trec graniţa lângă Harkov

Dimineața devreme, în ziua de joi, 24 februarie 2022, explozii puternice aveau să se audă la Kiev, Kramatorsk, Odesa, Harkov, Berdyansk, precum şi în zona aeroportului Boryspil din Kiev.

Jurnaliștii de la CNN aflați la faţa locului confirmau și ele zgomotul puternic al mai multor explozii puternice în apropierea Kievului, capitala Ucrainei. Echipa CNN din Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, situat în nord-estul ţării, aude un „flux constant de explozii puternice”.

Într-un discurs televizat, Vladimir Putin suţine că a ordonat o operaţiune specială în Donbas şi cere armatei Ucrainei sa depună armele. Vladimir Putin anunţa că Rusia va desfăşura o „operaţiune militară specială” în Ucraina, relata și Reuters. Putin avertiza că toată responsabilitatea pentru orice eventuală vărsare de sânge va fi pe conştiinţa guvernului ucrainean şi a spus că este încrezător că militarii ruşi îşi vor face datoria.

Într-un discurs adresat poporului rus ce a fost difuzat la 5:45 (ora Mosovei), preşedintele rus mai spunea: „Dragi cetăţeni ai Rusiei! Dragi prieteni! Astăzi, consider din nou necesar să revin la evenimentele tragice care au loc în Donbas şi la problemele cheie ale asigurării securităţii Rusiei însăşi. Permiteţi-mi să încep cu ce am spus în adresa mea din 21 februarie anul acesta. Vorbim despre ceea ce ne provoacă îngrijorare şi anxietate deosebită, despre acele ameninţări fundamentale care an de an, pas cu pas, sunt create cu grosolănie şi fără ceremonie de politicienii iresponsabili din Occident în raport cu ţara noastră. Mă refer la extinderea blocului NATO spre est, aducând infrastructura militară mai aproape de graniţele ruse. Este bine cunoscut faptul că timp de 30 de ani am încercat cu insistenţă şi răbdare să ajungem la un acord cu ţările NATO cu privire la principiile securităţii egale şi indivizibile în Europa. Ca răspuns la propunerile noastre, ne-am confruntat constant fie cu înşelăciune şi minciuni cinice, fie cu încercări de presiune şi şantaj, în timp ce Alianţa Nord-Atlantică, între timp, în ciuda tuturor protestelor şi preocupărilor noastre, se extinde constant. Maşina militară se mişcă şi, repet, se apropie de graniţele noastre. De ce se întâmplă toate acestea? De unde acest mod obscen de a vorbi din poziţia propriei exclusivităţi, infailibilitate şi permisivitate? De unde vine atitudinea dispreţuitoare, dispreţuitoare faţă de interesele noastre şi revendicările absolut legitime? Răspunsul este clar, totul este clar şi evident. Uniunea Sovietică la sfârşitul anilor 80 ai secolului trecut s-a slăbit, apoi s-a prăbuşit pur şi simplu. Întregul curs al evenimentelor care s-au petrecut atunci este o lecţie bună şi pentru noi astăzi; a arătat în mod convingător că paralizia puterii şi a voinţei este primul pas către degradarea completă şi uitare. De îndată ce ne-am pierdut încrederea în noi de ceva timp, şi atât, echilibrul de putere din lume s-a dovedit a fi perturbat. Acest lucru a condus la faptul că fostele tratate şi acorduri nu mai sunt în vigoare. Persuasiunea şi cererile nu ajută. Tot ceea ce nu se potriveşte hegemonului, celor de la putere, este declarat arhaic, învechit, inutil. Şi invers: tot ceea ce li se pare benefic este prezentat ca adevărul suprem, împins cu orice preţ, în mod prostesc, prin toate mijloacele”.

În tot acest context al invaziei militare ruse, secretarul general al ONU îi solicita lui Putin să oprească trupele ruse să „invadeze” Ucraina şi să dea o şansă păcii. De asemenea, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, reitera avertismentele SUA cu privire la posibilele atacuri sub steag fals pe care Moscova le-ar putea folosi pentru a justifica o invazie.

„Atenţie la campaniile de dezinformare ale Kremlinului care încearcă să justifice o acţiune militară - nicio dovadă nu susţine niciuna dintre aceste afirmaţii false”, scria Price pe Twitter.

Volodimir Zelenski a confirmat că liderii ruşi au aprobat o incursiune militară în Ucraina: „Vreau să mă adresez tuturor cetăţenilor ruşi. Nu în calitate de preşedinte. Mă adresez cetăţenilor ruşi în calitate de cetăţean al Ucrainei. Între noi există peste 2.000 km de frontieră comună. Armata voastră se află acum de-a lungul acestei frontiere. Aproape 200.000 de soldaţi. Mii de vehicule militare”, a spus Zelenski în limba rusă. „Conducerea voastră a aprobat ca ei să facă un pas mai departe, pe teritoriul unei alte ţări. Acest pas poate deveni începutul unui mare război la nivelul continentului european”.

Preşedintele Ucrainei afirmă că a încercat să îl contacteze telefonic pe omologul său din Rusia, Vladimir Putin, în contextul tensiunilor militare intense, dar nu a reuşit, informează CNN.

„Astăzi, am iniţiat o conversaţie prin telefon cu preşedintele Federaţiei Ruse. Linişte. Deşi ar trebui să fie linişte în Donbas”, a declarat Volodimir Zelenski în cursul nopţii de miercuri spre joi.

Mesajul preşedintelui Zelenski vine după ce şefii Republicii Populare Doneţk şi Republicii Populare Luhansk (nerecunoscute la nivel internaţional) s-au adresat lui Putin cu o cerere de asistenţă la respingerea agresiunii din Ucraina.

Cererea de asistenţă militară a fost trimisă pe 22 februarie şi a fost publicată de Kremlin în seara de 23 februarie. Nu este clar dacă Moscova a emis un răspuns pentru cele două republici.

Liderii celor două regiuni separatiste au subliniat agravarea situaţiei din Donbass şi au invocat ameninţări de la Kiev.

Şefii RPD şi LPR Denis Puşilin şi Leonid Pasechnik i-au cerut lui Vladimir Putin să ajute la respingerea agresiunii din partea Forţelor Armate ucrainene pentru a evita victimele civile şi a preveni o catastrofă umanitară în Donbass, a precizat Dmitri Peskov, secretarul de presă al şefului Rusiei.

Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut în această săptămână independenţa a două regiuni separatiste din estul Ucrainei, susţinute de Moscova, şi a ordonat desfăşurarea de trupe ruseşti acolo pentru a „menţine pacea”.