Eforturile susținute ale Chinei de a comercializa peste graniță tehnologie de supraveghere prin intermediul unora dintre cele mai renumite companii, inclusiv către democrațiile liberale, a generat îngrijorări pe fondul riscurilor ca datele să fie trimise către Beijing, crescând influenţa Partidului Comunist.

Chinezii au construit un vast program de supraveghere, format din milioane de camere și soft-uri de recunoaștere facială. Dispozitivele, montate pe stâlpii lămpilor, în afara clădirilor şi pe străzi, sunt capabile să recunoască persoane.

Unele dintre cele mai valoroase firme tehnologice din China au fost implicate în astfel de proiecte în toată țara. Dar această tehnologie este acum exportată pe măsură ce firmele de tehnologie ale țării își extind amprenta globală.

Experții au avertizat despre o serie de riscuri, inclusiv accesul potențial la date de către guvernul chinez.

„Cred că, uneori, presupunem că nu vom folosi în mod negativ această tehnologie, o folosim pentru a furniza servicii sau într-un mod transparent, acceptabil din punct de vedere social în societatea noastră", spune Samantha Hoffman, membră a Cyber Center-ului ASPI, pentru CNBC. „Dar de fapt nu putem fi siguri de asta, pentru că problema nu este neapărat cum este implementată tehnologia, ci cine are acces la datele pe care le colectează. (...) Dacă este o companie chineză precum Huawei și datele se întorc în China, pot fi utilizate de către partid în orice mod posibil”.

Companiile chineze de tehnologie - în special Huawei, Hikvision, Dahua și ZTE - furnizează tehnologie de supraveghere bazată pe inteligența artificială în 63 de țări, potrivit unui raport din septembrie realizat de Carnegie Endowment for International Peace. Din aceste națiuni, 36 au semnat proiectul masiv de infrastructură chinez Belt and Road, iar Huawei furnizează tehnologie celor mai multe dintre țări, potrivit raportului.

Unele dintre aceste proiecte, numite „orașe inteligente”, care includ tehnologii de supraveghere, sunt în curs de desfășurare în țările occidentale, în special în Europa, inclusiv în Germania, Spania și Franța, potrivit analizei Institutului australian de politică strategică (ASPI).

În ceea ce ne privește, Gordon Sondland, Ambasadorul SUA la UE, a preciza la data de 5 septembrie 2019, la București, că încurajează România să devină o țară „liberă de Huawei”. Compania în cauză a replicat și a precizat că se opune acuzațiilor „nefondate” făcute de Sondland în România.

„Aceasta este, în mod evident, o acțiune motivată politic impotriva Huawei și o interferare în zona mediului de afaceri al României. Guvernul SUA atacă Huawei de foarte multă vreme, însă fără a oferi dovezi solide care să justifice acest comportament. Fără implicarea Huawei, rețelele SUA vor continua să fie de o calitate inferioară comparativ cu cele europene, deși sunt de trei ori mai costisitoare”, spun cei de la Huawei.

sursa: CNBC