Afişez elemetele după tag: klaus iohannis

Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi reprezentanții regiunilor DNR, LNR, Zaporojie şi Kherson au semnat tratatele de aderare la Rusia şi de înfiinţare a unor noi entităţi constitutive.

Cu această ocazie Putin a acuzat naţiunile occidentale că vor să destrame Rusia şi să formeze naţiuni mai mici, liderul de la Kremlin denunţând „ordinea mondială unipolară” dominată de Statele Unite ale Americii (SUA).

„După destrămarea Uniunii Sovietice, Occidentul a decis că noi trebuie să suportăm ordinele sale. În 1991, Occidentul credea că Rusia nu îşi va reveni, că Rusia nu se va relansa după acea lovitură. În anii 1990, am avut o perioadă îngrozitoare, dar Rusia a rezistat atunci, a devenit mai puternică şi şi-a ocupat locul bine-meritat”, a declarat Vladimir Putin, potrivit cotidianului Le Monde şi postului Sky News, preluate și de agențiile de știri naționale.

„Dar acum Occidentul caută noi oportunităţi să ne lovească şi a visat mereu să ne destrame statul în naţiuni mai mici care să se lupte unele cu altele. Occidentul are standarde duble, chiar triple. Occidentul nu vrea să accepte că există o ţară atât de mare în lume, cu un teritoriu atât de mare, cu bogăţii naturale şi resurse, cu oameni care nu pot şi nu vor să accepte ordinele nimănui. Noi vom continua să ne apărăm valorile”, a continuat liderul de la Kremlin.

„Există o ordine mondială în esenţă unipolară, antidemocratică şi non-liberă. Statele Unite sunt singura ţară din lume care a utilizat de două ori arme nucleare pentru a distruge oraşele japoneze Hiroshima şi Nagasaki. Reamintesc că SUA şi britanicii au distrus, fără nicio necesitate militară, în al II-lea Război Mondial, oraşele Dresda, Hamburg, Koln şi numeroase alte oraşe germane. SUA au lăsat o marcă teribilă în memoria popoarelor din Coreea şi Vietnam, după bombardamente barbare cu napalm şi arme chimice”, a precizat Putin.

Declaraţie comună a Consiliului European de respingere a anexării la Rusia a regiunilor ucrainene

„Astăzi (n.r. - vineri, 30 septembrie) am adoptat, împreună cu ceilalţi membri ai Consiliului European, o Declaraţie comună în care respingem ferm şi condamnăm fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson”, spune preşedintele României, Klaus Iohannis.

Potrivit preşedintelui Iohannis, Uniunea Europeană, inclusiv România, nu recunoaşte şi nu va recunoaşte niciodată referendumurile „ilegale, orchestrate de Rusia”, prin încălcarea gravă a independenţei, a suveranităţii şi a integrităţii teritoriale ale Ucrainei.

MAE român reacționează ferm la decizia anexării teritoriilor ucrainene

România condamnă în termenii cei mai fermi semnarea aşa-ziselor „acorduri de intrare în componenţa Federaţiei Ruse” a unor regiuni ucrainene aflate sub ocupaţia ilegală a trupelor ruse, ca urmare a războiului de agresiune declanşat de Rusia împotriva Ucrainei.

Aceste „acorduri” ilegale şi ilegitime fac parte din seria de încercări ale Kremlinului de a-şi justifica ocupaţia militară ilegală asupra unor teritorii aparţinând altui stat suveran şi reprezintă o escaladare iresponsabilă a actualei situaţii.

Aceste acţiuni nu pot produce niciun fel de efect din punct de vedere al dreptului internaţional, iar România nu recunoaşte validitatea acestora, în special în ceea ce priveşte operarea vreunei modificări în privinţa apartenenţei teritoriale a regiunilor ucrainene vizate la Ucraina.

Ca şi în cazul anexării ilegale a Crimeii şi Sevastopolului, acţiunile Federaţiei Ruse se bazează pe folosirea ilegală a forţei şi reprezintă încălcări grave ale celor mai importante principii şi norme de drept internaţional, consacrate, în special, prin prevederile Cartei ONU.

Federaţia Rusă acţionează contrar tuturor responsabilităţilor pe care ar trebui să le îndeplinească, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, care este garantul păcii şi securităţii internaţionale.

România reaminteşte faptul că nicio achiziţie teritorială bazată pe încălcarea dreptului internaţional nu poate fi recunoscută şi reafirmă sprijinul ferm pentru suveranitatea Ucrainei, precum şi pentru integritatea teritorială a acestui stat în graniţele sale recunoscute internaţional.

Principalele declarații ale lui Putin în cadrul discursului său de vineri, 30 septembrie 2022:

♠ Vestul trebuie să-şi amintească că oamenii din teritoriile ocupate sunt cetăţenii noştri „pentru totdeauna”;
♠ Cei dispuşi să trăiască după regulile SUA sunt masochişti politici şi alţi adepţi ai politicii neconvenţionale;
♠ Occidentul face tot ce-i stă în putinţă pentru a menţine sistemul neocolonial prin continuarea politicilor sale prădătoare;
♠ Fac apel la regimul de la Kiev să înceteze imediat ostilităţile şi să revină la masa negocierilor;
♠ Kievul trebuie să respecte alegerea regiunilor DNR, LNR, Zaporizhzhia şi Kherson, doar aşa poate fi calea spre pace;
♠ Oamenii din DNR şi LNR, din regiunile Zaporizhzhya şi Kherson au făcut o alegere neechivocă;
♠ Occidentul a căutat o nouă şansă de a slăbi şi dezintegra Rusia, nu acceptă faptul că există o ţară; atât de mare;
♠ Moscova va acţiona astfel încât locuitorii din Donbas şi din alte teritorii eliberate să simtă sprijinul întregii Rusii. Federaţia Rusă va depune eforturi pentru a îmbunătăţi securitatea în teritoriile eliberate, a promis preşedintele rus;
♠ Rusia nu va trăda niciodată locuitorii din regiunile DNR, LNR, Zaporizhzhya şi Kherson;
♠ Soldaţii ruşi căzuţi în Ucraina, adevăraţi eroi. Să ţinem un minut de reculegere în memoria lor;
♠ Populaţia în cadrul referendumurilor a făcut o alegere lipsită de ambiguitate, vor fi semnate tratatele privind acceptarea celor patru noi teritorii în Federaţia Rusă;
♠ Federaţia Rusă îşi va aminti întotdeauna de eroii Primăverii ruse care au murit pentru dreptul de a-şi vorbi limba maternă şi de a-şi păstra cultura şi credinţa, a declarat Putin;
♠ Putin i-a numit eroi ai marii Rusii pe toţi soldaţii şi ofiţerii ruşi care au murit de moarte curajoasă în timpul OSU şi a onorat memoria lor cu un moment de reculegere.
♠ Ultimii lideri sovietici au ruinat marea noastră ţară, au prezentat poporului un fapt, fără să înţeleagă consecinţele, decizia din 1991 nu s-a bazat pe părerea oamenilor - nu au fost întrebaţi despre;
♠ Prăbuşirea URSS în 1991 a fost o „catastrofă”, deoarece liderii sovietici „au distrus puternica noastră ţară”;
♠ URSS nu mai există - trecutul nu se poate întoarce, dar noi nu aspirăm la ea;
♠ Unul dintre motivele pentru secole de rusofobie este că nu ne-am lăsat jefuiţi în timpul colonizării, am forţat Europa să facă comerţ pe picior de egalitate;
♠ Alipirea celor patru entităţi s-ar face ca „subiecţi ai Federaţiei Ruse”;
♠ Putin despre sabotajul Nord Stream: Anglo-saxonii au început de fapt să distrugă structura energetică europeană;
♠ Putin: Doctrinele militare ale SUA şi NATO sunt construite pe dominaţie şi înşelăciune cu privire la presupusa „descurajare”, Washingtonul „descurajează” Rusia, China şi Iranul, alte ţări şi actualii aliaţi ai SUA sunt următorii.

În timp ce reprezentanții Fundației Friedrich Ebert (Friedrich-Ebert-Stiftung - FES) au afirmat recent că 85% din contractele de muncă (CIM) înregistrate aveau valori mai mici decât coșul minim de consum pentru un trai decent, președintele Klaus Iohannis trimite Parlamentului spre reexaminare Legea pentru modificarea şi completarea OUG 217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar pe motiv de terminologie și de înfrângere a principiului separaţiei puterilor în stat.

„Reamintim că în anul 2018, 85% din contractele de muncă înregistrate aveau valori mai mici decât coșul minim de consum pentru un trai decent”, precizează reprezentanții organizației pe site-ul lor.

Datele unui studiului realizat de FES relevă că valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulți și doi copii pentru luna Septembrie 2019 este de 6954 lei pe lună. Conform sursei citate, valoarea coșului pentru o familie de doi adulți și un copil este de 5918 lei pe lună, pentru o familie de doi adulți fără copii este de 4383 lei pe lună, iar pentru o persoană adultă singură este de 2684 lei pe lună.

Luna trecută, Parlamentul României a adoptat o lege conform căruia coșul lunar pentru un trai minim decent reprezintă principalul element de fundamentare a salariului minim pe economie și a politicilor salariale. Legea a fost trimisă spre promulgare președintelui Iohannis în data de 26 octombrie 2019, care are la dispoziție un termen de 20 de zile de la primire pentru a o promulga.

„Promulgarea legii este esențială pentru predictibilitatea politicilor salariale și pentru asigurarea unui nivel de trai decent lucrătorilor. Reamintim că dincolo de dimensiunea sa socială, legea răspunde și recomandărilor Comisiei Europene de a defini un mecanism transparent de stabilire a salariului minim”, menționează reprezentanții FES.

Recalcularea valorii coșului s-a realizat în baza indicilor de prețuri comunicați de Institutul Național de Statistică pentru luna septembrie 2019 raportat la luna septembrie 2019.

Iohannis trimite Parlamentului legea spre reexaminare

Miercuri, 13 noiembrie 2019, preşedintele Klaus Iohannis trimitea Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea şi completarea OUG 217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar.

În expunerea de motive, șeful statului preciza că legea are ca obiect de reglementare înlocuirea conceptului de „coş minim de consum lunar” cu unul nou, respectiv cel de „coş minim de consum pentru un trai decent”, stabilirea structurii şi componentelor acestuia, precum şi a procedurii de actualizare a valorii sale. Iohannis indică faptul că prin această lege coşul minim de consum pentru un trai decent, conform structurii şi componentelor reglementate şi raportat la preţurile valabile în septembrie 2018, are valoarea de 6.762 lei/lună şi că valoarea acestuia se actualizează anual de către Institutul Naţional de Statistică şi se aprobă prin HG.

„Dacă legiuitorul a prevăzut prin lege valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent, modificarea acestui cuantum nu se poate realiza altfel decât printr-un act cu aceeaşi forţă juridică, respectiv tot prin lege. O asemenea modalitate de reglementare, ce ar permite modificarea unei legi printr-o Hotărâre a Guvernului, echivalează cu o înfrângere a principiului separaţiei puterilor în stat, dar şi a ierarhiei actelor normative, astfel cum este aceasta stabilită prin Constituţie. Respectarea acestor principii presupune cu necesitate reanalizarea de către Parlament atât a anexei, cât şi a prevederilor art. I pct. 3 din legea supusă reexaminării", spune Iohannis în cererea de reexaminare transmisă preşedintelui Senatului, Teodor Meleşcanu.

El menţionează că, potrivit actului normativ, coşul minim de consum pentru un trai decent constituie elementul principal de fundamentare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi a politicii salariale şi semnalează că salariul de bază minim brut pe ţară este reglementat de Codul Muncii - ce constituie cadrul normativ general al raporturilor de muncă.

„Deoarece coşul minim de consum pentru un trai decent va constitui unul dintre elementele de fundamentare a salariului de bază minim brut pe ţară, considerăm că Parlamentului îi revine sarcina de a analiza şi în ce măsură structura, componentele şi valoarea acestui coş trebuie să fie stabilite prin lege”, se arată în cererea de reexaminare.

Totodată, se menţionează că Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative stipulează că modificarea sau completarea unui act normativ este admisă numai dacă nu se afectează concepţia generală ori caracterul unitar al acelui act sau dacă nu priveşte întreaga ori cea mai mare parte a reglementării în cauză, în caz contrar actul se înlocuieşte cu o nouă reglementare, urmând să fie în întregime abrogat.

Preşedintele Iohannis precizează că legea transmisă la reexaminare schimbă concepţia generală a actului normativ supus modificării şi completării şi vizează întreaga reglementare a OUG 217/2000, care de altfel conţine două articole şi o anexă.

sursa: FES, Agerpres

foto credit: FES

Joi, 3 decembrie 2019, președintele Klaus Iohannis a emis un decret pentru promulgarea Legii de modificare şi completare a OUG 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgență, a anunțat Administrația Prezidențială.

Noua formă a textului legii, la articolul 9, prevede: „Conducătorii autorităţilor publice şi administratorii operatorilor economici care asigură servicii de utilitate publică în domeniile energetic, sănătate, agricultură şi alimentaţie, alimentare cu apă, comunicaţii şi transporturi au obligaţia de a asigura continuitatea furnizării serviciilor esenţiale pentru populaţie şi pentru forţele destinate apărării”.

În cazul nerespectării prevederilor articolului mai sus menționat vor fi aplicate amenzi de la 100 lei la 5.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 1.000 lei la 70.000 lei, pentru persoane juridice, potrivit legii promulgate de Klaus Iohannis.

După modificare, articolul 20, litera 1, amintește că în cazul stării de asediu sau de urgență, autoritățile civile și militare trebuie să asigure paza militară a staţiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, a sediilor posturilor de radiodifuziune şi de televiziune publice, a operatorilor economici care deţin capacităţi de importanţă strategică la nivel naţional, precum şi a obiectivelor de importanţă deosebită pentru apărare, prin punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare, când situaţia impune, dispun oprirea temporară a alimentării cu gaze, energie şi apă potabilă, după caz.

În forma veche a legii, articolul 20 prevedea, la acea literă, că se asigura paza militară a sediilor autorităților publice centrale și locale, a stațiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, de radio și de televiziune, precum și a unor agenți economici sau obiective de importanță națională; când situația impune, dispun oprirea temporară a alimentării cu gaze, energie și apă potabilă, după caz.

Mai mult, la articolul 21, alineatul (1) va avea următorul cuprins: „În funcţie de situaţia operativă concretă, pe timpul stării de asediu sau al stării de urgenţă, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării poate dispune ca unităţile militare din forţele destinate apărării să fie trecute în trepte superioare ale capacităţii de luptă, potrivit planurilor întocmite, inclusiv completarea lor cu resurse umane şi materiale, conform organizării la război”.

Forma veche a legii prevedea la acest alineat din articolul 21 că CSAT, în funcție de situația operativă concretă din zonele în care a fost instituită starea de asediu sau starea de urgență, poate dispune, prin hotărâre, ca unitățile militare din forțele destinate apărării să fie trecute în trepte superioare ale capacității de luptă, potrivit planurilor întocmite, inclusiv completarea lor cu resurse umane și materiale, conform organizării la război.

Astfel, diferența dintre forma veche și noua lege o constituie necesitatea măsurii la scară națională, nu într-o anumită zonă în care a fost instituită starea de război sau de urgență.

Un nou alineat adăugat articolului 21, alienatul (3), prevede faptul că în cazul dispunerii, prin hotărâre, de către CSAT, a trecerii în trepte superioare ale capacității de luptă a unităților militare din forțele destinate apărării și completarea forțelor militare cu resurse umane militare, instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale pot concentra rezervişti pentru instruire şi îndeplinirea unor misiuni sau pot chema persoane fizice apte de muncă pentru prestări de servicii în interes public.

Articolul 25 modificat prevede că „se amplifică activitățile de producție ale operatorilor care prin natura domeniului de activitate, au atribuţii în realizarea produselor cu destinaţie militară, execută reparaţii la unele categorii de tehnică militară sau asigură servicii pentru forţele destinate apărării, prin punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare, în condiţiile legii şi a Sistemului de priorităţi şi alocare a resurselor pentru apărare; d) organizarea şi asigurarea cu prioritate a transporturilor, comunicaţiilor, produselor, resurselor şi infrastructurii pentru nevoile forţelor destinate apărării”.

Forma anterioară a actului normativ prevedea la cele două puncte că pe perioada stării de asediu sau de urgență, se poate cere amplificarea activităților de producție a societăților comerciale și a agenților economici care, prin natura domeniului de activitate, au atribuții în realizarea produselor cu destinație militară sau execută reparații la unele categorii de tehnică militară. Totodată, organizarea și asigurarea cu prioritate a transporturilor pentru nevoile forțelor destinate apărării.

În forma nouă a legii, articolul 25, literele c și d mai specifică punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei naționale pentru apărare și a Sistemului de priorități și alocare a resurselor pentru apărare.

Totodată, după litera f ) a articolului 25 se mai adaugă o literă f1) care prevede rechiziționarea de bunuri potrivit legii, ca măsură pe perioada stării de asediu.

După modificarea articolului 26, OUG 1/1999 prevede că „pe durata stării de urgenţă autorităţile şi instituţiile publice, operatorii economici şi populaţia sunt obligate să respecte şi să aplice prevederile legale speciale pe domeniu, precum şi măsurile dispuse de autorităţile competente”.

Și articolul 26 primește o nouă literă care se referă la rechiziţionarea de bunuri, potrivit legii pe durata stării de urgență.

Astfel, litera a), care prevede că Starea de urgență reprezintă ansamblul de măsuri cu caracter politic, economic, social și de ordine publică, instituit în întreaga țară sau în anumite zone ori în unele unități administrativ-teritoriale, în următoarele situații: existența unor amenințări la adresa siguranței naționale sau democrației constituționale, ceea ce face necesare apărarea instituțiilor statului de drept și menținerea sau restabilirea stării de legalitate și iminența producerii ori producerea unor dezastre, ceea ce face necesare prevenirea, limitarea și înlăturarea efectelor acestora.

Proiectul de act normativ a fost adoptat de Camera Deputaților pe 4 septembrie, în unanimitate, cu 274 de voturi „pentru”.