Afişez elemetele după tag: societate

La câteva zile distanță de decizia CCR de respingere cu unanimitate de voturi, ca neîntemeiată, a obiecţiei de neconstituţionalitate formulată de 54 deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România (USR) şi deputaţi neafiliaţi, pe Legea privind protecţia consumatorilor cu privire la costul total al creditării şi la cesiunea de creanţe, stabilind că actul normativ, în ansamblul său, este constituţional, un cunoscut IFN transmite un comunicat de presă privind „Înțelegerea rolului instituțiilor financiare nebancare”.

Conform documentului transmis de Provident, aparent fără nicio legătură cu decizia CCR, 39% dintre respondenții români ai unui studiu Kantar Polonia, la comanda grupului International Personal Finance, din care face parte Provident Financial România, sunt de părere că instituțiile financiare nebancare (IFN) „au un rol necesar în economia locală și în societate datorită contribuției la crearea unui istoric de creditare”.

Potrivit reprezentanților IFN-ului, acest procent urcă până la 48% în rândul respondenților care au împrumutat bani de la o instituție financiară în ultimul an. IFN-urile ar fi, conform experților instituției, prima opțiune pentru cei cu venituri mici și medii, pentru care uneori singura alternativă ar fi forme informale, nefiscalizate și ilegale de creditare, care nu ar face decât să adâncească și mai mult problemele lor sociale și financiare.

„Credem că nimeni nu ar trebui exclus de la o formă de finanțare și înțelegem că, pentru mulți oameni, rolul nostru în societate este să oferim, dincolo de sprijinul financiar, prima experiență cu lumea serviciilor financiare. Cei mai mulți dintre clienții noștri folosesc împrumuturile pentru nevoi reale și responsabile: mici îmbunătățiri în locuință, acoperirea unor cheltuieli neprevăzute sau pentru diverse cheltuieli medicale”, a declarat Florin Bâlcan, directorul general al Provident Financial Romania.

Cu unanimitate de voturi, CCR a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de 54 deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România (USR) și deputați neafiliați și a constatat că dispozițiile Legii privind protecția consumatorilor cu privire la costul total al creditării și la cesiunea de creanțe, în ansamblul său, și, în mod special, dispozițiile art.1, art.2 lit.b), art.6, art.10 alin.(1) și ale art.12 din aceeași lege sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

În esență, Curtea a reținut că „Legea criticată respectă principiul constituțional al bicameralismului, întrucât nu există nici deosebiri majore de conținut juridic și nici o configurație semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului.”

De asemenea, CCR a precizat că, cităm: „Legiuitorul are competența de a reglementa un regim juridic diferit de dreptul comun în privința cesiunii de creanță realizate în beneficiul unui cesionar IFN, având în vedere că se impune susținerea unei categorii vulnerabile de consumatori. Totodată, legiuitorul dispune de libertatea de a aprecia dacă, într-un anumit moment, se impun măsuri de protecție a consumatorilor, chiar dacă în acest mod se creează o situație diferită în raport cu consumatorii de servicii financiare bancare.”

Totodată, judecătorii CCR au menționat că: „În ceea ce privește critica de neconstituționalitate privind încălcarea, prin dispozițiile legale criticate, a principiului neretroactivității legii, prevăzut la art.15 alin.(1) din Constituție, Curtea a reținut că principiul pacta sunt servanda poate fi supus unor atenuări impuse de situații ce intervin pe parcursul executării contractului, situații care nu au putut fi avute în vedere la încheierea acestuia și care pun una dintre părțile din contract în situația de a nu-și mai putea onora obligațiile contractuale.”

Mai mult, CCR a mai reținut că „dreptul de proprietate al instituțiilor financiare nebancare nu cunoaște nicio limitare în condițiile impreviziunii, adaptarea/încetarea contractelor neînsemnând nici măcar limitarea dreptului de proprietate, dispozițiile criticate fiind conform prevederilor art.44 din Constituție.”

În plus, „entitățile care desfășoară activități de recuperare a creditelor se pot adresa instanțelor judecătorești, potrivit dreptului comun, pentru soluționarea oricăror acțiuni (plângeri) referitoare la realizarea creanțelor lor, fiindu-le asigurat, în acest fel, accesul liber la justiție.”

Nu în ultimul rând, judecătorii CCR au precizat că „dispozițiile art.8 alin.(3)-(10) din legea criticată prevăd posibilitatea adaptării judiciare a tuturor contractelor de credit reglementate prin aceeași lege, motiv pentru care prevederile legale criticate respectă exigențele impuse de Curtea Constituțională prin Decizia nr.623 din 25 octombrie 2016, par.116, fiind în acord cu dispozițiile constituționale ale art.147.”

Parlamentul României a adoptat legea în cauză încă din primăvară, însă USR a atacat-o la Curtea Constituțională (CCR).