Informațiile de ultimă oră confirmă faptul că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a recunoscut independenţa republicilor separatiste din estul Ucrainei, luni, 21 februarie 2022: „Putin şi Pasetcinik au semnat un acord de prietenie, cooperare şi asistenţă reciprocă între Federaţia Rusă şi LPR la Kremlin. Putin şi Puşilin au semnat un acord de prietenie, cooperare şi asistenţă reciprocă între Federaţia Rusă şi RPD”.

„Un decret în acest sens va fi semnat în scurt timp”, anunţa anterior Preşedinţia rusă, care preciza că Putin i-a informat în legătură cu această decizie pe omologul său francez Emmanuel Macron şi pe cancelarul federal german Olaf Scholz, mediatori în conflictul din estul Ucrainei şi care, potrivit Kremlinului, „şi-au exprimat dezamăgirea”.

Conform dpa, cancelarul federal al Germaniei l-a atenţionat pe Vladimir Putin că recunoaşterea independenţei republicilor separatiste va fi „în contradicţie totală” cu acordurile de pace de la Minsk semnate în 2015.

Liderii celor două teritorii separatiste din estul Ucrainei l-au îndemnat luni, 21 februarie 2022, pe preşedintele rus, Vladimir Putin, să recunoască independenţa acestor teritorii şi să pună în funcţiune o „cooperare în materie de apărare”. Aceste apeluri, coordonate şi difuzate la televiziunea rusă, au fost lansate de liderii „Republicii Populare Doneţk” şi „Republicii Populare Lugansk”, Denis Puşilin şi Leonid Pasetcinik.

Mutări mediatice consecutive ale lui Vladimir Putin

În discursul său televizat de luni seară, liderul de la Kremlin nu s-a sfiit să vorbească despre despre „istoria” Ucrainei moderne. Acesta a spus că ţara a fost creată în întregime de către Rusia, datorită respingerii unei părţi din teritoriile sale istorice şi că „face parte din familie”.

„Ucraina modernă a fost creată în totalitate de Rusia, mai exact de Rusia bolşevică şi comunistă. Acest proces a început imediat după Revoluţia din 1917. Ucraina nu este doar un stat vecin, ci este o parte a istoriei şi culturii noastre, sunt prietenii noştri, membri ai familiilor noastre. Membrii acestor teritorii erau numiţi în trecut ruşi. Este un fapt istoric că Ucraina modernă este rezultatul politicilor sovietice al căror autor şi arhitect a fost Lenin. Aceste lucruri pot fi verificate în arhive. Ulterior, înaintea celui de-al II-lea Război Mondial, Stalin a anexat-o la URSS şi a transferat Ucrainei unele teritorii care anterior aparţinuseră Poloniei, României şi Ungariei. Iar, în 1954, din anumite motive, Hruşciov a preluat Crimeea de la Rusia şi a dat-o Ucrainei. În acest fel s-a format Ucraina sovietică”, a afirmat Vladimir Putin, conform CNN şi agenţiei RIA Novosti.

„Ucraina nu a avut niciodată o statalitate autentică, ci a copiat un model. Au copiat modele străine care nu corespund intereselor ucrainenilor”, a subliniat Vladimir Putin, conform cotidianului Le Figaro.

„Rusia a recunoscut independenţa fostelor republici sovietice pentru a le ajuta. În momentul de faţă, Ucraina este divizată şi se confruntă cu o criză economică acută. Radicalii care au preluat puterea în Ucraina au generat teroare, iar criza economică este dublată de jefuirea ţării. În plus, în Ucraina nu există nicio instanţă judiciară independentă”, a acuzat Vladimir Putin.

„Ucraina deţine cunoştinţe tehnice nucleare de pe vremea URSS. Dacă Ucraina va primi arme de distrugere în masă, situaţia mondială se va schimba drastic, iar noi nu putem ignora acest lucru. Iar eventuala admitere a Ucrainei în NATO ar fi o ameninţare directă pentru Rusia. De altfel, Statele Unite au folosit Ucraina şi Georgia pentru promovarea de politici antiruse”, a continuat preşedintele Rusiei.

Vladimir Putin a dezvăluit că, în anul 2000, a evocat, în discuţia cu preşedintele american din acel moment, Bill Clinton, posibilitatea aderării Rusiei la NATO.

„Mi-a răspuns cu o altă întrebare. Realitatea este că ei nu au nevoie de o ţară atât de mare ca Rusia în NATO. Ne-au minţit, ne-au promis că NATO nu se va extinde spre est, dar au fost cinci valuri de extindere”, a afirmat Putin.

„Ucraina, o colonie a SUA”

Preşedintele rus Vladimir Putin a adăugat că Ucraina este o colonie a Statelor Unite ale Americii (SUA) cu „un regim marionetă” şi a acuzat serviciile secrete occidentale că ajută Kievul să comită crime, transmite Reuters. Liderul de la Kremlin a mai precizat că situaţia din estul Ucrainei (n.r. regiunile Doneţk şi Lugansk) este din nou critică.

În opinia sa, o aderare a Ucrainei la NATO este o ameninţare directă pentru securitatea Rusiei, Putin subliniind că legea fundamentală a Ucrainei nu permite baze militare străine pe teritoriul ţării. El a reluat declaraţia potrivit căreia Rusiei i s-a promis în trecut că NATO nu se va extinde, dar că s-a întâmplat exact contrariul.

Vladimir Putin a mai spus că Ucraina intenţionează să se doteze cu arme nucleare şi că această ţară dispune de tehnologia nucleară sovietică.

Liderul rus a acuzat Kievul că în trecut a furat gaz rusesc şi a folosit energia pentru a şantaja Rusia. Potrivit lui Vladimir Putin, Ucraina nu are tradiţie ca stat naţional şi este condusă de puteri străine, ceea ce îi afectează toate nivelurile de autoritate.

Aurescu reiterează ideea organizării unei reuniuni a CAE la Kiev

Tot luni, 21 februarie 2022, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a participat la reuniunea miniştrilor de externe din statele membre ale UE - Consiliul Afaceri Externe (CAE), care a avut loc la Bruxelles.

Potrivit MAE, principalele subiecte de discuţie au inclus evoluţiile privind situaţia de securitate europeană din proximitatea Ucrainei şi de la Marea Neagră, completată de o reuniune a miniştrilor afacerilor externe europeni cu ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba. De asemenea, pe agenda CAE au figurat diplomaţia climatică, situaţia din Mali şi Bosnia şi Herţegovina. Totodată, a avut loc reuniunea ministerială UE-Consiliul de Cooperare al Golfului.

„În contextul dezbaterii privind situaţia de securitate din proximitatea Ucrainei şi de la Marea Neagră, inclusiv în cadrul întâlnirii de lucru cu ministrul ucrainean al afacerilor externe, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat că situaţia de securitate din teren este în continuă deteriorare, fiind necesară continuarea căutării unei soluţii diplomatice la actuala criză. În acest context, a salutat cele mai recente eforturi ale Franţei şi SUA, cu posibile reuniuni de nivel înalt în perioada imediat următoare. A subliniat că aceste discuţii, dacă vor avea loc, trebuie desfăşurate cu scopul obţinerii detensionării situaţiei, dar fără a fi adusă atingere principiilor fundamentale de drept internaţional, parametrilor esenţiali ai arhitecturii de securitate europene şi principiilor fundamentale ale funcţionării NATO - apărarea colectivă, politica uşilor deschise. Bogdan Aurescu a subliniat susţinerea României pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, respectiv pentru perspectiva europeană şi euroatlantică a acestui stat, respectiv a Georgiei şi pentru perspectiva europeană a Republicii Moldova”, conform comunicatului de presă.

Aurescu a pledat, potrivit sursei citate, pentru finalizarea rapidă a pachetului de sancţiuni solid şi credibil al UE, inclusiv ca instrument de descurajare, pentru a fi eficient acest efect de descurajare fiind nevoie de o comunicare publică adecvată asupra conţinutului său.

„Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat ideea organizării unei reuniuni a CAE la Kiev, în semn de solidaritate şi sprijin politic. A arătat că o astfel de reuniune va exprima sprijinul instituţional al UE pentru Ucraina şi va fi şi un semn elocvent de unitate a statelor membre. Ministrul Kuleba a salutat din nou propunerea ministrului Aurescu şi a solicitat, încă o dată, organizarea reuniunii. O largă majoritate a statelor membre a exprimat explicit sprijin puternic în cadrul reuniunii de azi pentru această iniţiativă a României. În discuţii, ministrul român de externe a exprimat preocupare şi faţă de intensificarea cooperării militare dintre Moscova şi Minsk şi creşterea numărului de trupe şi a armamentului desfăşurat pe teritoriul belarus. Totodată, a exprimat sprijinul pentru pregătirea celui de-al şaselea pachet de sancţiuni vizând Belarus. Totodată, miniştrii de externe europeni au discutat şi decis o abordare comună privind menţinerea deschisă a ambasadelor lor din Ucraina”, potrivit MAE.

De asemenea, miniştrii au discutat despre ultimele informaţii privind o posibilă intenţie a părţii ruse de a recunoaşte provinciile separatiste din Ucraina.

„Miniştrii au convenit să dea un mesaj de descurajare puternică Rusiei de a lua o astfel de decizie care ar reprezenta o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi a Acordurilor de la Minsk. România a susţinut adoptarea concluziilor Consiliului UE privind diplomaţia climatică, având în vedere că diplomaţia climatică poate contribui la mobilizarea voinţei politice şi a eforturilor din întreaga lume pentru implementarea Acordului de la Paris şi a angajamentelor asumate la Glasgow. Referitor la Bosnia şi Herţegovina (BiH), ministrul român de externe a făcut referire la ultimele evoluţii din această ţară, arătând că acestea afectează stabilitatea şi integritatea teritorială şi subminează parcursul european al BiH. În context, a evidenţiat importanţa unităţii la nivelul UE şi a unui angajament consolidat în coordonare cu SUA pentru soluţionarea crizei politice şi pentru avansarea reformelor electorale şi constituţionale. De asemenea, ministrul român de externe a exprimat susţinere faţă de o abordare graduală a UE, adaptată evoluţiilor din teren, inclusiv în ceea ce priveşte sprijinul financiar al UE. A evidenţiat importanţa unui mesaj coerent şi unitar al UE privind disponibilitatea de a utiliza toate instrumentele la dispoziţie pentru a împiedica deteriorarea suplimentară a situaţiei din BiH şi pentru a reangaja ţara pe calea reformelor”, conform comunicatului.

Bursa din Rusia s-a prăbuşit cu 14%, în condiţiile escaladării tensiunilor. Indicele Moex a scăzut cu 14,2%, după ce Moscova a anunţat că a distrus două vehicule militare Ucraineene care au intrat pe teritoriu rusesc, într-un incident neconfirmat care ar fi primul dintr-o eventuală confruntare directă cu forţele ucraineene după ce Rusia a mobilizat 190.000 de soldaţi la graniţă. Prăbuşirea bursei este cea mai abruptă de la criza financiară din 2008.

Ediția 2022 a Programului IMM Invest poate demara în acest moment ca urmare a publicării în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern nr.206/14.02.2022 prin care Guvernul României a aprobat continuarea programului IMM INVEST ROMÂNIA și a subprogramului AGRO IMM INVEST, cu alocarea plafoanelor de garantare pentru anul 2022 pe fiecare program.

FNGCIMM, în calitate de organism de implementare al acestor programe, în strânsă colaborare cu Ministerul Finanțelor și cu partenerii bancari, asigură derularea optimă a mecanismelor de garantare a creditelor ce vor fi acordate de către finanțatori și a alocat deja resursele necesare pentru analiza cu operativitate a solicitărilor înscrise de potențialii beneficiari pe platforma www.imminvest.ro

Față de etapele anterioare, programul este lansat în acest an mult mai devreme, permițând întreprinzătorilor un acces cât mai timpuriu la finanțarea planurilor de afaceri pe baza unui plafon de garantare în valoare totală de 7,5 miliarde lei din care 5 miliarde lei sunt alocați pentru IMM INVEST și 2,5 miliarde lei pentru AGRO IMM INVEST.

Aflat la cea de-a treia ediție, Programul IMM Invest cu subprogramul său Agro IMM Invest este instrumentul financiar de susținere a IMM-urilor cu cel mai mare succes din ultimii 30 de ani. În 2020 au beneficiat de credite cu garanții de stat un număr de peste 25.000 de firme iar în 2021 aproximativ 20.000 de firme au obținut finanțări şi garanţii cu cca. 1 miliard de lei mai mult față de anul anterior.

„FNGCIMM a început alocarea plafoanelor de garantare ce vor fi distribuite în cel mai scurt timp finanțatorilor și avem toate motivele să fim încrezători că sistemul bancar va continua și în 2022 finanțarea companiilor și susținerea mediului de afaceri. Vreau să-i asigur pe potențialii beneficiari și pe finanțatori că programul este operațional iar noii întreprinzători se pot bucura de avantajele sale, alăturându-se celor 45.000 de antreprenori care derulează deja activități finanțate prin IMM Invest și Agro IMM Invest. Pe baza experiențelor anterioare sperăm să le depășim așteptările, iar plafonul de garantare alocat pentru 2022 să fie consumat integral în cât mai scurt timp. Accesați IMM INVEST și AGRO IMM Invest și nu ratați oportunitatea de a beneficia de cele mai avantajoase instrumente financiare disponibile în acest moment pe piața bancară”, a precizat Dumitru Nancu, directorul general FNGCIMM.

Programul guvernamental IMM Invest România și Subprogramul AGRO IMM Invest facilitează accesul IMM-urilor la finanțare în vederea asigurării lichidităților necesare derularii activității curente sau pentru investiții. FNGCIMM SA-IFN acordă garanții în numele și în contul statului, în procent de până la 90% din valoarea finanțarii, toate costurile de finanțare fiind acoperite din schema de ajutor de stat, atașată programului. Dobânzile vor fi subvenționate integral pe o perioadă de 8 luni de la data primei utilizări a creditului, dar nu mai târziu de 30 iunie 2023. Comisionul de garantare datorat FNGCIMM și comisionul de risc datorat Ministerului Finanțelor vor fi subvenționate de stat, pe toată durata derulării creditului.

Rezultatele implementării programului IMM INVEST ROMÂNIA ediția 2021, demarat în data de 23.04.2021, înregistrează circa 17.000 de credite garantate, cu o valoare a solicitărilor de garantare aprobate de către FNGCIMM de peste 10.5 miliarde lei, ce au susținut credite de peste 12,8 miliarde lei. Subprogramul AGRO IMM Invest este primul program guvernamental adaptat nevoilor specifice IMM-urilor din sectorul agricol, pescuit, acvacultură precum și ale sectorului alimentar. Ajutorul de stat aferent acoperă costurile de finanțare și include, ca facilitate suplimentară față de IMM INVEST, o componentă de grant de 10% din valoarea finanțării. De la lansarea sa, în luna aprilie 2021, prin subprogramul AGRO Invest au fost acordate 2.500 de credite/garanții solicitate de IMM-uri, valoarea totală a solicitărilor de garantare aprobate de FNGCIMM depășind 2,1 miliarde lei, cu o valoare a finanțării de peste 2,6 miliarde lei.

Corpul de Control al premierului Nicolae Ciucă a fost sesizat cu privire la activitățile de consultanţă în valoare de 25 de milioane de euro din PNRR, pentru proiect de 5 milioane de euro (finanțarea Agenției Naționale pentru Investiții în Sănătate).

Marți, 15 februarie 2022, ministrul Sănătății în exercițiu, Alexandru Rafila, a declarat că a depistat multe lucruri „ciudate” când a ajuns la Ministerul Sănătăţii, cel mai ciudat fiind faptul că nu a avut acces la documentele PNRR.

„Ceea ce a fost foarte ciudat pentru toată lumea care lucrează în Ministerul Sănătăţii este că niciun angajat din Ministerul Sănătăţii nu a lucrat sau nu a fost informat la acest program. Pare destul de ciudat, că era un program al Ministerului Sănătăţii. A fost lucrat pe persoană fizică, nu ştiu exact cum a fost lucrat. Acesta este un element şi al doilea element este legat de faptul că consultanţa, care, în mod evident, este necesară, de multe ori valoarea consultanţei e mult mai mare decât valoare obiectivului care urmează să fie făcut”, a spus Rafila, la Antena 3.

Întrebat unde a găsit în PNRR cosultanţă mai mare ca investiţia, Rafila a dat exemplul Agenţiei Naţionale pentru Investiţii în Sănătate.

„Funcţionarea agenţiei este finanţată cu 5 milioane de euro şi consultanţa cu 25 de milioane de euro. Aşa a fost făcut programul. Nu pot să discut dacă este legal sau ilegal. Aşa a fost semnat”, a adăugat ministrul Sănătăţii.

Rafila a precizat că a pus la dispoziţia Corpului de Control al prim-ministrului documentaţia şi va face şi o informare publică.

„Vom face o informare. Vom pune la dispoziţie nu neapărat documentele, ci elementele care sunt importante în acest program, să vadă toată lumea care sunt obiectivele, cum se fac, care este finanţarea care se alocă pentru fiecare obiectiv şi cât înseamnă partea de asistenţă tehnică şi nu e nicio problemă. Lucrurile astea trebuie să fie transparente, trebuie să fie cunoscute că nu cred că trebuie să reprezinte un secret, mai ales că vorbim despre ceva la care se face permanentă referire, că o să ne scoată din situaţia în care suntem. Aş vrea să se întâmple lucrul acesta. Noi facem tot ceea ce ţine de noi ca să depăşim momentul dar în mod evident trebuie să existe şi informaţia către public, că într-un mod absolut onest şi transparent”, a precizat Rafila.

49 de spitale din ţară selectate prin PNRR, „fără un criteriu clar”

„O problemă este legată de lista acestor 49 de spitale care au fost selectate iniţial pentru a fi introduse în proiect. Nu există niciun fel de criteriu raţional care să arate de ce au fost alese aceste 49 de spitale, adică criterii legate de nevoia de servicii medicale, de resursele umane disponibile. E o listă înşirată care probabil că a avut ca singur criteriu existenţa unui studiu de fezabilitate. Din această listă ar trebui să alegem 25 tot pe baza unor criterii, la care lucrăm”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

Rafila a adăugat că unele zone ale ţării sunt vitregite.

„Semnificaţia din punct de vedere al ofertei de servicii de sănătate pe care aceste instituţii ar putea să le ofere populaţiei, distribuţia lor teritorială... Sudul şi estul ţării sunt vitregite în acest proiect, dacă ne uităm la repartiţia celor 49 de propuneri”, a menționat totodată șeful de la Sănătate.

El spune că la întocmirea PNRR pe sănătate nu au fost consultate cele 22 de structuri din subordinea ministerului.

„Am consultat toate structurile din Ministerul Sănătăţii, sunt 22, în ceea ce priveşte implicarea lor în elaborarea acestui program de redresare şi rezilienţă în domeniul sănătăţii. Niciuna dintre cele 22 de structuri nu a fost consultată sau nu a participat efectiv la realizarea acestui program. Deci, a fost un program, nu spun că secret, dar necunoscut în Ministerul Sănătăţii, care trebuia ulterior să-l implementeze”, a precizat Rafila.

În ceea ce priveşte agenţia de investiţii, Alexandru Rafila spune că ordonanţa care prevede înfiinţarea acesteia este în curs de avizare la Ministerul Sănătăţii.

„O serie întreagă de spitale ar putea să fie reabilitate şi dotate, se face o reformă în domeniul resurselor umane, în ceea ce priveşte integritatea, toate pachetele astea sunt însoţite de nişte pachete de consultanţă, iar celebra Agenţie pentru Investiţii în Domeniul Sanitar trebuie constituită în subordinea Ministerului Sănătăţii. Noi, după ce am reluat informaţiile legate de această agenţie, am avut consultări la nivelul Giuvernului, la nivelul cu reprezentanţii UE apropo de locul în care e cel mai bine ca această agenţie să fie plasată. Şi a fost o discuţie dacă e oportun sau nu să fie la Secretariatul General al Guvernului sau să fie la Ministerul Sănătăţii. Vreau să vă spun că şi la începutul acestui proiect a existat o asemenea discuţie, ca agenţia să fie în subordinea SGG. Între timp, toată lumea a căzut de acord că cel mai bine este să fie la MS, în momentul de faţă ordonanţa care aprobă înfiinţarea ei se găseşte în procedura de avizare internă la MS, urmând ca aceasta să fie trimisă şi celorlalte ministere avizatoare, încât să îndeplinim obiectivele asumate din cadrul PNRR”, a conchis Alexandru Rafila.

Companiile de recrutare din România vin cu informații noi în ceea ce privește reconfigurarea ofertei de beneficii extrasalariale. Experții BestJobs susțin că doar 2% dintre anunțurile de joburi promovează abonamentul la sala de sport ca beneficiu, comparativ cu peste 50% înainte de pandemie.

„Pe măsură ce activitatea angajaților a trecut tot mai mult în mediul online, iar restricțiile impuse de autorități au limitat anumite activități, companiile s-au adaptat și au reconfigurat pachetul de beneficii oferit. Astfel, conform datelor de pe platforma de recrutare BestJobs, în prezent doar 2% dintre companii mai atrag candidați noi promovând abonamentul la sală ca beneficiu extrasalarial, în timp ce, înainte de pandemie, același beneficiu era acordat de peste 50% dintre angajatori”, se menționează într-un comunicat de presă recent.

Tot în contextul evoluției ofertei extrasalariale, specialiștii companiei de recrutare au observat cum posibilitatea de a lucra remote s-a transformat din beneficiu în mod de lucru obișnuit pentru tot mai multe companii din România.

„Doar 4% din totalul anunțurilor mai menționează remote pe lista de beneficii în timp ce oferta de astfel de joburi a înregistrat în luna ianuarie un record de 15% din totalul locurilor de muncă active pe BestJobs”, se mai menționează în documentul de presă.

În categoria beneficiilor care au scăzut în tendințe se numără și organizarea de petreceri ale companiei, teambuilding-urile, dar și decontarea transportului.

Beneficii noi pentru angajați

Aceiași experți spun că, în ultima perioadă, se pot observa beneficii noi, care au început să își facă apariția în oferta companiilor, cum ar fi buget de compensare pentru telemuncă, sprijin în reconversii profesionale interne, zile libere în plus și acces la serviciile profesioniștilor terapeuți sau coachi.

„Al doilea an de pandemie a fost resimțit de către angajații români ca fiind mai dificil decât primul, iar aproape jumătate dintre ei declarau la finalul anului trecut că au ajuns la burnout. Mulți dintre candidații activi pe BestJobs își doresc ca un job nou să nu mai fie o sursă de stres și să le aducă beneficii mai multe. Aceștia acordă mai multă importanță bunăstării psihice acum, drept pentru care își doresc mai mult timp liber pentru ei și mai mult confort la job, în general. Vedem cum companiile s-au adaptat rapid și încearcă să răspundă nevoilor candidaților, fiind presați și de deficitul mare de personal”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Angajatorii din domeniile Vânzări, Tehnic, Inginerie, Contabilitate și IT, pe lângă faptul că împart locurile fruntașe când vine vorba de oferte de angajare și interes din partea candidaților, mai au în comun și faptul că au în ofertă beneficii care nu au fost influențate de pandemie: tichete de masă, bonus de performanță, abonament la servicii medicale și traininguri de specializare. Pachetul complet de beneficii poate să difere în funcție de companie, domeniu sau nivel de experiență.

Pachetul de beneficii extrasalariale de care se bucură inginerii, tehnicienii, contabilii și economiștii cuprinde, pe lângă tichete de masă și bonus de performanță, și prime de sărbători. Cursurile de dezvoltare personale și suportul în reconversii profesionale interne completează lista beneficiilor extrasalariale.

Inginerii de suport tehnic, analiștii, contabilii și programatorii beneficiază de un program de lucru flexibil și de posibilitatea de a lucra de oriunde. Pentru a-și putea îndeplini sarcinile de serviciu, un tehnician de mentenanță, spre exemplu, poate primi mașină de serviciu, telefon și pachet de gustări și cafea la birou. Pentru pozițiile care presupun un nivel mai mare de senioritate, pe lista de beneficii extrasalariale la angajare se numără asigurarea de viață și/sau accidente.

Ca urmare a anunțului făcut de Rusia, marţi, 15 februarie 2022, cu privire la startul reducerii propriilor efective militare de la frontiera cu Ucraina, Ministerul de Externe de la Moscova denunţând „eşecul propagandei Occidentului”, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că există motive de „optimism prudent” în contextul continuării eforturilor diplomatice.

„Mişcările trupelor ruse nu reprezintă o detensionare în mod real a situaţiei. Trebuie să observăm o retragere semnificativă şi durabilă a forţelor militare”, a adăugat Stoltenberg.

La rândul său, premierul britanic, Boris Johnson, a acuzat Rusia că transmite „mesaje mixte”, salutând „semnalele privind deschiderea diplomatică”, dar avertizând că rapoartele serviciilor secrete „nu sunt încă încurajatoare”.

„Anunţul privind retragerea unor trupe ruseşti este un semn bun”, Scholz

Anunţul retragerii unor trupe ruseşti concentrate la frontiera cu Ucraina este un semn bun, a precizat la rândul său, la Moscova, cancelarul german Olaf Scholz, într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele rus Vladimir Putin, informează AFP şi Reuters.

„Faptul că auzim acum că unele trupe sunt retrase este, în orice caz, un semn bun. Sperăm că se va continua”, a spus Scholz.

Cancelarul german s-a declarat convins de asemenea că eforturile diplomatice pentru evitarea unui conflict „sunt departe de a fi epuizate”.

„Este clar pentru toţi europenii că o securitate durabilă nu poate fi obţinută contra Rusiei, ci ea este posibilă doar împreună cu Rusia”, a afirmat el. „Trebuie să se poată găsi o soluţie. Indiferent cât de dificilă şi de gravă pare să fie situaţia, refuz să spun că este fără speranţă”.

El a mai declarat că Occidentul şi Rusia trebuie să încerce să ajungă la un compromis asupra chestiunilor de securitate europeană fără ca niciuna dintre părţi să nu fie nevoită să renunţe „la principiile sale”.

Scholz a declarat totodată că este hotărât să se asigure că tranzitul gazului prin Ucraina funcţionează.

„Suntem angajaţi să garantăm că tranzitul gazului în Europa funcţionează prin Ucraina, Belarus, Polonia şi (gazoductul) Nord Stream 1 în conformitate cu acordurile pe care le avem. Şi vrem de asemenea să asigurăm o evoluţie paşnică în Europa”, a precizat cancelarul german.

Întrebat despre gazoductul Nord Stream 2, el a reiterat că, deşi vrea să garanteze că nu va avea loc nicio confruntare în Ucraina, dacă acest lucru se va întâmpla totuşi, atunci vor exista consecinţe.

Rusia este acuzată că a mobilizat peste 130.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie. Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria. Statele Unite şi Alianţa Nord-Atlantică au transmis răspunsuri scrise Rusiei privind garanţiile de securitate, dar Moscova insistă pentru retragerea trupelor din statele est-europene şi pentru oprirea extinderii NATO spre est.

Ministrul apărării al Rusiei, Serghei Şoigu, se află în Siria pentru a inspecta exerciţiile navale la care participă 15 nave de război şi 30 de avioane marţi, 15 februarie 2022, în estul Mediteranei.

Informația a fost transmisă de Reuters, preluând o ştire transmisă de agenţia Interfax, care citează Ministerul Apărării de la Moscova.

Exerciţiile sunt parte a unei intensificări a activităţii militare a Rusiei în contextul crizei cu Occidentul în legătură cu Ucraina şi securitatea în Europa.

Anterior, Ministerul rus al Apărării anunţase prin intermediul unui comunicat de presă citat de Interfax că țara sa a desfăşurat avioane de luptă MiG-31K cu rachete hipersonice Kinzhal, precum şi bombardiere strategice cu rază lungă de acţiune Tupolev Tu-22M la baza sa aeriană Hmeimim din Siria, pentru exerciţii navale.

Moscova a anunţat pe 20 ianuarie că marina sa militară va desfăşura o serie de exerciţii în care vor fi implicate toate flotele sale de la Pacific la Atlantic, cu participarea a 10.000 de soldaţi, 140 de nave de război şi zeci de avioane.

Regimul de la Damasc al preşedintelui Bashar al-Assad este un aliat ferm al Moscovei de când aceasta a lansat în sprijinul său o campanie de lovituri aeriene în Siria în 2015.

Pe lângă baza aeriană de la Hmeimim, Rusia mai controlează şi baza navală de la Tartus.

În 2021, Rusia a trimis avioane de luptă dotate cu rachete Kinzhal pentru prima dată, după ce a extins pista de la baza Hmeimim pentru a primi astfel de aeronave, conform precizărilor analiștilor militari ai Foreign Policy Research Institute din Statele Unite ale Americii (SUA).

Aceste desfăşurări indică spre o prezenţă militară în creştere a Rusiei în Orientul Mijlociu şi spre capacitatea acesteia de a acţiona în diferite regiuni şi a-şi proiecta puterea.

Sursele de presă ruse au relatat că rachetele hipersonice Kinjal pot lovi ţinte la distanţe de până la 2.000 km. Kinzhal este una din armele strategice anunţate de preşedintele rus Vladimir Putin în martie 2018.

În vederea instruirii forțelor militare pentru utilizarea sistemelor de rachete antiaeriene Stinger de fabricaţie americană, instructori lituanieni au plecat marți, 15 februarie 2022 către Ucraina.

Armamentul a fost furnizat de Lituania în contextul temerilor privind o posibilă invazie rusă, după ce Moscova a comasat în apropiere de frontiera cu Ucraina zeci de mii de soldaţi şi un număr important de echipamente, potrivit France Presse.

„Noi am susţinut deplin, susţinem şi vom continua să sprijinim Ucraina”, a precizat şeful Statului Major al forţelor armate lituaniene, Valdemaras Rupsys, într-un comunicat. „Armele şi tehnologiile nu sunt nimic fără know-how şi competenţele necesare utilizării lor, astfel că ne vom împărtăşi cunoştinţele şi experienţa”.

Lituania a livrat duminică Ucrainei sisteme de rachete Stinger cu rază scurtă de acţiune, Washingtonul aprobând transferul de arme americane Kievului în contextul tensiunilor în creştere.

Instructori din Lituania îi vor pregăti pe omologii lor ucraineni „în cursul următoarelor săptămâni” în ceea ce priveşte utilizarea acestor arme, potrivit armatei lituaniene.

Cu peste 100.000 de soldaţi ruşi comasaţi la frontiera ucraineană, Occidentul manifestă temeri cu privire la izbucnirea unui conflict major în Europa.

Rusia a anunţat marţi retragerea unora dintre unităţile militare concentrate în apropiere de frontiera ucraineană la bazele lor, scriu cei de la AFP.

Paginile web aparținând Ministerului Apărării şi băncilor Privatbank şi Oşadbank au fost vizate de un atac cibernetic, potrivit unui anunț făcut de Centrul ucrainean pentru securitate cibernetică, citat de agenţia rusă de ştiri TASS și preluat de Reuters.

Experți ai Centrului ucrainean de securitate cibernetică susţin că Rusia vecină ar putea fi responsabilă pentru atac. Între timp, Oşadbank a confirmat că e vizată de un atac cibernetic.

Un mesaj de pe pagina de web a Ministerului Apărării din Ucraina informează că site-ul trece prin lucrări de întreţinere.

Luni, 14 februarie 2022, agenția Reuters relata, citând surse occidentale din domeniul securităţii, că o incursiune rusă în Ucraina ar putea fi precedată de un război informaţional şi de atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice a Ucrainei, precum reţelele de electricitate şi gaz.

În vederea întăririi apărării flancului estic al NATO, Germania îşi va suplimenta prezenţa în Lituania cu 350 de militari.

Anunțul a fost făcut de ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, conform publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung.

„Intensificăm contribuţia pentru protejarea flancului de est al NATO şi le transmitem un semnal clar privind determinarea aliaţilor noştri”, a precizat luni, 7 februarie 2022, Christine Lambrecht.

Cele 350 de trupe germane urmează să ajungă în Lituania peste câteva zile. Germania are deja în Lituania 500 de militari, în cadrul unei misiuni NATO.

Tobias Lindner, secretar de stat în Ministerul german de Externe, a dat asigurări, potrivit site-ului T-online.de, că trupele germane din Lituania nu vor avea statut permanent.

„Nicio unitate militară nu va rămâne pe durată nedeterminată în Lituania sau în alte state membre NATO”, a menționat Lindner.

Rusia este acuzată că a mobilizat peste 100.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie sau de o lovitură de stat. Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria.

Administraţia Joseph Biden a decis transferul a aproximativ 1.000 de militari americani din Germania în România, în cadrul măsurilor de consolidare a apărării flancului estic al NATO. De asemenea, 1.700 de militari americani de la Baza Fort Bragg, situată în statul american Carolina de Nord, vor fi trimişi în Polonia, iar 300 în Germania.

La întâlnirea cu președintele Franței, Emmanuel Macron, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a precizat că Rusia şi Franţa au preocupări comune în materie de securitate.

„Vreau să subliniez din nou că împărtăşim preocupările referitoare la ceea ce se întâmplă în Europa în materie de securitate. Aş vrea să vă mulţumesc pentru faptul că Franţa participă de fiecare dată în modul cel mai activ la procesul de elaborare a unor soluţii de principiu”, a declarat Vladimir Putin, conform agenţiei Tass, cu ocazia întrevederii cu Emmanuel Macron. „Observ ce eforturi depun actualul Guvern francez şi preşedintele Franţei pentru a rezolva criza legată de problemele privind asigurarea în mod egal a securităţii Europei printr-o perspectivă de termen lung şi pentru a aborda problemele referitoare de rezolvarea crizei din sud-estul Ucrainei”.

La rândul său, Emmanuel Macron i-a spus lui Vladimir Putin, potrivit agenţiei Reuters, că încearcă să identifice „o reacţie utilă, care să permită evitarea războiului şi construirea elementelor de încredere, stabilitate şi vizibilitate”.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a fost prezent la Moscova, luni, 7 februarie 2022, începând cu ora 17:00, ora României.

Potrivit France 24, Macron își propunea să detensioneze criza din jurul graniţelor Ucrainei. Președintele Franței își dorea ca preşedintele rus să fie de acord cu reducerea numărului de trupe din regiune. Şi ar dori să reînceapă negocierile blocate cu ajutorul Acordului de la Minsk, care a fost creat în urmă cu opt ani, după ce a început prima criză în Ucraina de după ocuparea Crimeei.

În plus, Macron ar dori să facă progrese în ceea ce priveşte discuţiile în format Normandia care au avut loc la Paris acum câteva săptămâni.

Nu în ultimul rând, Macron își propusese să înceapă o discuție cu Putin despre stabilirea terenului pentru un nou acord de securitate european, care să ia în considerare preocupările lui liderului de la Kremlin, consolidând totodată liniile roşii pe care SUA şi NATO le-au trasat şi cu care Macron este de acord.