Pentru serviciile descentralizate cum sunt termia, transportul, iluminatul public și altele, contribuția de la bugetul de stat este de doar 33,11%, a anunțat Primăria Capitalei, joi, 28 noiembrie 2019.

Potrivit sursei citate, în 2019, prin legea bugetului de stat a fost repartizată Bucureștiului, pentru aceste categorii de servicii publice descentralizate, suma de 30,8 milioane de lei. La 31 octombrie, aceste cheltuieli se ridicau deja la aproximativ 71 de milioane de lei, estimarea nevoilor pentru întreg anul 2019 fiind de circa 93 de milioane de lei.

Cu toate acestea, Primăria Capitalei semnalează public faptul că Bucureștiul nu figurează în proiectul Guvernului de rectificare a bugetului de stat, publicat miercuri, 27 noiembrie 2019, pe pagina web a Ministerului de Finanțe.

„Deși am comunicat prompt datele care ne-au fost solicitate pentru viitoarea rectificare bugetară, Bucureștiul nu apare în proiectul pe care Guvernul intenționează să îl adopte. Constat că nevoile bucureștenilor sunt ignorate de administrația centrală, în condițiile în care Bucureștiul este cel mai mare pol de dezvoltare a țării și cel mai mare contributor la PIB-ul României”, a declarat primarul Capitalei, Gabriela Firea.

Concret, Ministerul de Finanțe a solicitat Municipiului București, „pentru proxima rectificare bugetară”, necesarul de finanțare până la sfârșitul anului pentru anumite categorii de servicii publice descentralizate din Capitală (creșe, cămine de bătrâni, evidența persoanelor etc).

Instituția a răspuns punctual, în termenul indicat, solicitând pentru aceste categorii de servicii publice o suplimentare cu 62,4 milioane de lei a bugetului Capitalei. Mai exact Primăria Capitalei a cerut 7,5 milioane lei pentru cămine pentru persoane vârstnice; - 15,8 milioane lei – pentru creșe; - 9,7 milioane – pentru servicii publice comunitare de evidență a persoanelor; - 4,4 milioane lei – pentru contribuții pentru plată sprijin pentru personalul neclerical angajat în unitățile de cult; - 25 de milioane de lei – pentru instituții de cultură descentralizate începând cu anul 2002.

Cu toate acestea, proiectul de Ordonanță cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2019 - publicat ieri de Ministerul de Finanțe - nu prevede niciuna dintre sumele solicitate de Municipiul București.

„Necesarul de suplimentare a bugetului Capitalei este mult mai mare, nu se rezumă la cele 62,4 milioane de lei solicitate de noi; această sumă corespunde punctual cererii venite de Ministerul de Finanțe. Ca de fiecare dată, subliniez că sumele pe care le solicităm nu sunt un moft, ci dreptul bucureștenilor, în calitate de contributori la formarea bugetului de stat. Reamintesc că Primăria Capitalei a fost dezavantajată încă de la construcția bugetului de stat din acest an, deși susținem costuri consistente la cele mai importante servicii de utilități publice – (termie, transport public, iluminat public etc) și investiții în proiecte de anvergură de care beneficiază de multe ori și români din alte orașe, nu doar bucureștenii – cum sunt cele în spitale și de infrastructură. Numai pentru serviciile RADET și STB, subvenția în acest an se ridică la 2 miliarde de lei”, a conchis edilul.

În urma manifestaţiilor violente de la mijlocul lui noiembrie a.c., declanşate de o creştere a preţului la benzină, Liderul Suprem al Iranului, Ali Khamenei, a anunţat miercuri, 27 noiembrie 2019, că ţara sa a dejucat „un complot periculos”.

„Poporul a dejucat un foarte mare şi periculos complot. Mulţi bani au fost cheltuiţi pentru a distruge, a întreprinde violenţe şi a ucide oameni”, a afirmat ayatollahul, citat de televiziunea de stat.

În repetate rânduri, „duşmanii” ţării, în special SUA şi Israelul, ar fi provocat revoltele care au durat câteva zile, conform afirmațiilor autorităților de la Teheran.

Pe de altă parte, organizaţia internaţională pentru apărarea drepturilor omului Human Rights Watch (HRW) afirmă că autorităţile iraniene „ascund în mod deliberat” amploarea represiunii şi evită să dezvăluie bilanţul morţilor şi al arestărilor în cursul protestelor.

Declanşate la 15 noiembrie de anunţul creşterii preţului la benzină, manifestaţiile, violente în unele locuri, s-au răspândit rapid în cel puţin 40 de oraşe şi localităţi din Iran, fiind însoţite de incendii sau atacuri la staţii de benzină, comisariate, centre comerciale, moschei sau clădiri publice, potrivit presei iraniene.

Forţe de ordine au fost desfăşurate pentru a ţine sub control manifestaţiile, în timp ce autorităţile au anunţat că au restabilit calmul după mai multe zile de revolte într-o ţară lovită de o criză economică agravată de restabilirea şi înăsprirea din 2018 a sancţiunilor americane impuse Iranului.

Autorităţile au confirmat moartea a cinci persoane, patru membri ai forţelor de ordine ucişi de „agitatori” şi un civil, şi au anunţat aproximativ 500 de arestări, între care 180 de „lideri ai protestatarilor”.

Dar amploarea represiunii nu este clară la nivelul întregii ţări, din cauza blocării accesului la internet de către autorităţi.

Această întrerupere a internetului a făcut mai dificil pentru ONG-uri să reconstituie faptele din 15 noiembrie şi evenimentele din zilele următoare şi să stabilească un bilanţ.

HRW a acuzat autorităţile că „ascund în mod deliberat amploarea reprimării masive a manifestanţilor”, cerându-le să „anunţe imediat numărul morţilor, arestărilor, detenţiilor şi să permită o anchetă independentă pentru presupuse abuzuri”.

Organizaţii pentru apărarea drepturilor omului, inclusiv Amnesty International, au raportat cel puţin 140 de morţi şi 7.000 de arestări, potrivit HRW.

Accesul la internet a fost restabilit în ultimele zile, cu excepţia reţelelor de telefonie mobilă, potrivit site-ului NetBlocks, care monitorizează libertatea accesului la internet în întreaga lume.

SUA au primit „aproape 20.000 de mesaje” care ilustrează „abuzurile regimului” iranian în timpul represiunii, a afirmat marţi, 26 noiembrie 2019, secretarul de stat american Mike Pompeo, ameninţând Teheranul cu noi sancţiuni.

Autoritățile iraniene au anunţat luni, 25 noiembrie 2019, că a restabilit calmul după mai multe zile de manifestaţii de furie şi de violenţe.

sursa: AFP

foto credit: The Washington Post

În perioada 29 noiembrie – 1 decembrie 2019, cu ocazia Zilei Naționale a României, MADR își deschide porțile pentru a găzdui o expoziție cu vânzare de produse agroalimentare românești.

Ministrul Nechita-Adrian Oros va deschide oficial evenimentul, vineri 29 noiembrie, la ora 11:00 și cu această ocazie va înmâna grupurilor aplicante dovada înregistrării în Registrul Denumirilor de Origine Protejate și al Indicațiilor Geografice Protejate pentru cele două produse recent recunoscute, ”Cârnați de Pleșcoi” și ”Telemea de Sibiu”.

Cei interesați vor avea posibilitatea de a achiziționa produse recunoscute și în curs de recunoaștere pe scheme de calitate naționale și europene. De asemenea, vor fi expuse spre vânzare produse din lapte și carne, dulcețuri, miere şi produse ale stupului, zacuscă etc.

Vizitatorii târgului de 1 Decembrie, „Mâncăm și trăim românește”, sunt invitați să descopere gustul bucatelor din diferite regiuni ale României, brânză, smântână, caşcaval, telemea, brânză de burduf în coajă de brad şi în membrană naturală, caş, cârnaţi de porc, slănină afumată, caltaboş, jumări, cârnaţi de casă, drob de porc, lebăr, tobă de casă, jambon afumat, muşchi afumat, salată icre crap sau ştiucă, batog sau pastramă, macrou afumat la rece, sardeluţe, păstrăv afumat în cobză de brad, cozonac, prăjituri, pită coaptă pe vatră, siropuri, gemuri, dulceţuri din fructe, băuturi spirtoase și vinuri.

Ziua de 1 Decembrie este un bun prilej de a le reaminti consumatorilor savoarea gusturilor de altădată atât de apreciate de-a lungul timpului și căutate din ce în ce mai mult în prezent, motiv pentru care invităm un număr cât mai mare de vizitatori să ni se alăture pentru a sărbători împreună Ziua Națională a României.

Menționăm că târgul va fi deschis de vineri până duminică, între orele 10:00 - 17:00.

De Ziua Naţională a României, duminică, 1 decembrie 2019, după Sfânta Liturghie, în catedralele eparhiale, bisericile parohiale şi mânăstirești din ţară şi străinătate, precum şi în paraclisele şcolilor de teologie ortodoxă va fi oficiată slujba de Te Deum pentru eroii neamului românesc, care prin jertfa lor au înfăptuit unitatea naţională a românilor în anul 1918.

La Catedrala Patriarhală, Te Deum-ul va fi oficiat începând cu ora 12.00.

În Bucureşti, la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol, o slujbă de pomenire a eroilor români care au luptat pentru apărarea ţării, credinţei, libertăţii, unităţii şi demnităţii naţionale va fi oficiată de la ora 9.00.

foto credit: Basilica.ro

Marți, 26 noiembrie 2019, după cutremurul de 6,4 grade produs în dimineața aceleiași zile în Albania, în apropierea capitalei Tirana, reprezentanții Patriarhiei Române au transmis din partea clerului și a credincioșilor un mesaj de solidaritate Bisericii Ortodoxe din Albania.

„În semn de sinceră compasiune cu toţi cei afectaţi de cutremurul care a avut loc astăzi, 26 noiembrie 2019, în Albania, Patriarhia Română transmite Bisericii Ortodoxe din Albania şi întregului popor albanez un mesaj de solidaritate din partea clerului şi a credincioşilor Bisericii Ortodoxe Române. În faţa tragediei provocate de cutremurul care a rănit sute de oameni, a curmat mai multe vieţi omeneşti şi a provocat mari pagube materiale, ne rugăm lui Dumnezeu pentru odihna sufletelor celor decedaţi şi pentru însănătoşirea celor răniţi”, informează Patriarhia Română, printr-un comunicat.

Potrivit bilanţului anunţat marţi seară de Ministerul de Interne de la Tirana, 20 de persoane au murit, 42 sunt dispărute, iar aproximativ 600 au fost rănite.

Un seism cu magnitudinea preliminară de 6,4 grade s-a produs marți dimineață în Albania, la aproximativ 40 de kilometri de capitala țării, Tirana, conform site-ului Centrului Seismologic European – Mediteranean (CSEM).

Cutremurul a avut loc la ora locală 03:54 (ora României, 04:54), în vestul Albaniei, la adâncimea de 30 de kilometri. Epicentrul seismului a fost la 10 kilometri nord de localitatea Durrës şi la 44 de kilometri vest de Tirana.

Cele patru puteri economice și mondiale - Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Israelul şi Arabia Saudită, acuzate de liderii politici de la Teheran că ar susține protestele din oraşele iraniene, au fost amenințate în mod direct cu riposte semnificative.

„Dacă depăşiţi linia roşie, vă vom distruge. Nu vom lăsa nicio acţiune fără ripostă. Dacă Iranul va decide să riposteze, inamicul nu va mai avea deloc siguranţă”, a afirmat generalul Hossein Salami, comandantul Gardienilor Revoluţiei din Iran, citat de AP.

Afirmațiile comandantului militar au fost făcute în faţa a zeci de mii de susţinători ai Administraţiei de la Teheran.

Demonstraţia de susţinere a fost organizată sub sloganul „Ridicarea poporului din Teheran împotriva protestelor”.

Sute de arestări

Vineri, 22 noiembrie 2019, Gholamhossein Esmaili, purtătorul de cuvânt al sistemului judiciar iranian, anunța prin intermediul agenţiei de presă IRNA că Gardienii Revoluţiei din Iran au arestat aproximativ 100 de lideri ai mişcării de protest faţă de majorarea preţurilor la carburanţi.

„Aproximativ 100 de lideri ai grupurilor de protest au fost identificaţi şi arestaţi în diverse zone ale ţării de Gardienii Revoluţiei”, a precizat Esmaili.

În total, au fost arestaţi preventiv aproximativ 1.000 de protestatari.

„Orice persoană care generează insecuritate riscă pedepse dure”, a afirmat la rândul său Ebrahimi Raisi, şeful sistemului judiciar iranian.

Șefia blocului comunitar european (UE28) îndemna, joi, 21 noiembrie 2019, autorităţile iraniene să dea dovadă de „cea mai mare reţinere” în contracararea protestelor.

Autorităţile au confirmat moartea a cinci protestatari, dar organizaţia pentru drepturile omului Amnesty International a prezentat un bilanţ de cel puţin 106 morţi.

În ciuda avertismentelor exprimate de SUA, luni, 25 noiembrie 2019, forțele aeriene ale Turciei efectuează exerciții militare aeriene cu avioanele de luptă F-16 deasupra capitalei Ankara, în vederea testării sistemelor S-400 furnizate de Rusia.

Sistemele S-400 cumpărate de turci au generat tensiuni între Ankara și Washington. Americanii au avertizat că sistemele livrate de Rusia nu sunt compatibile cu NATO și reprezintă o amenințare la adresa avioanelor F-35.

Turcia a anunțat că forțele aeriene vor utiliza avioane F-16 pentru a efectua exerciții la mici și mari altitudini pentru a testa sistemele de apărare aeriană.

Departamentul de Stat american i-a transmis recent Turciei că trebuie să renunțe la sisteme. Afirmațiile au fost făcute în după ce președintele Donald Trump a avut o întrevedere cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan.

Washingtonul a suspendat Ankara din programul F-35 în urma achiziționării sistemelor S-400 de către aceasta.

Animals International condamnă tragedia din portul Midia unde vaporul încărcat cu 14.600 de oi Queen Hind s-a răsturnat ieri dimineață.

„Această tragedie putea fi evitată dacă existau proceduri pentru astfel de situații de urgență și, mai ales, dacă România ar exporta carne în loc de animale vii”, acuză Gabriel Păun, directorul UE al Animals International.

Filmările teribile obținute ieri și astăzi de investigatorii Animals International demonstrează că, în afara curajului extraordinar al unor indivizi care au salvat echipajul navei și 32 din 14.600 de animale, lipsa unui protocol de urgență și a unei legislații stricte pentru transportul maritim al animalelor pot duce cu ușurință la astfel de tragedii.

„Imaginile pe care le-am obținut includ mii de animale prăbușite în pereții laterali ai vasului înainte ca acesta să intre sub apă și animalele să se înece, urmate de filmări de astăzi dimineață cu animale moarte plutind pe apă. Nava a fost abandonată pe timpul nopții iar dimineață nu s-a efectuat nicio operațiune de salvare pentru bietele animale”, a adăugat Păun.

Queen Hind a fost implicată în decembrie 2018 într-un incident pe Marea Marmara unde s-a defectat motorul, nava plutind zile în șir în derivă, după care a realizat până ieri mai multe transporturi cu animale vii din România spre Iordania, dar și spre Arabia Saudită, Dubai și Qatar. Ultimul transport fusese realizat din portul Midia de unde nava plecase, la 1 noiembrie, spre portul Jeddah din Arabia Saudită, unde ajunsese la 9 noiembrie. Pe 10 noiembrie, nava a pornit din Jeddah cu destinația Midia unde vasul a revenit la 23 noiembrie.

„Suspectăm o supraîncărcare a navei și o proastă distribuție a greutății care au dus la înclinarea decisivă a navei și răsturnarea pe o parte.”, a adăugat Păun. „Cerem o anchetă încrucișată a Ministerului Agriculturii și a celui a Transporturilor pentru a se verifica cauzele tragediei, precum și în ce fel legislația pentru bunăstarea animalelor și pentru transportul maritim au fost respectate și unde acestea necesită îmbunătățire urgentă”.

Fostul ministru al justiției, Ana Birchall, a publicat pe data de 15 noiembrie 2019 pe Facebook un text în care emite o serie de dezinformări și fakenews-uri cu privire la Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), dezinformări care demonstrează grave carențe ale fostului ministru al justiției în materie de cunoaștere a dreptului și a modului în care se înfăptuiește justiția.

În postarea respectivă, fostul ministru al justiției, Ana Birchall, a spus: „SECȚIA PENTRU INVESTIGAREA INFRACȚIUNILOR DIN JUSTIȚIE: referitor la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, nici până în acest moment nu s-a putut explica credibil și nu mi-ați putut explica credibil marile semne de întrebare privind suprapunerile de competență cu DIICOT și alte parchete prin extinderea competenței la toată cauza indiferent de calitatea persoanelor! Cu alte cuvinte de ce această secție trebuie să analizeze tot dosarul în condițiile în care este imposibil ca această secție să aibă expertiza DIICOT de exemplu. Sau… poate asta s-a urmărit, dacă analizăm solicitările SIIJ de preluare a unor dosare imediat ce au început să funcționeze; sau de ce se încalcă principiul separarii carierelor judecătorilor și procurorilor”.

1. SIIJ nu are nicio “suprapunere” de competențe, cum fals declara fostul ministru, Ana Birchall.

Competențele SIIJ derivă din lege, care a trecut inclusiv de CCR, iar competența SIIJ este determinată de calitatea persoanelor investigate, asa cum este și în cazul militarilor care sunt anchetați de parchetele militare.

A admite ca SIIJ are “suprapuneri” de competență înseamnă a admite implicit că DNA a funcționat ani de zile în acest mod, din moment ce o direcție de parchet creată pentru a investiga corupția a cercetat penal persoane, de exemplu, inclusiv pentru infracțiuni de fals ori de ucidere din culpă.

2. Explicațiile și argumentele privind competențele și necesitatea înființării SIIJ au fost date nu doar credibil, ci și detaliat în decursul timpului, iar acestea sunt foarte simple: dacă pentru o infracțiune minoră comisă de un magistrat, chiar din culpă, competența de investigare aparținea parchetelor de pe lângă curțile de apel, cu atât mai mult pentru infracțiuni de corupție ori grup infracțional organizat, ce sunt infracțiuni complexe, competența de cercetare nu poate reveni unor procurori cu grad profesional sub nivelul curții de apel.

Or, așa cum prevede legea în vigoare și în acest moment, atât în DNA, cât și în DIICOT, acced procurori cu minimă perioadă de vechime, cu grad profesional inclusiv de parchet de pe lângă judecătorie, care aveau competența, până la înființarea SIIJ, să cerceteze magistrați pentru fapte de corupție ori criminalitate organizată. Dacă funcționau la parchetele corespunzătoare gradului profesional deținut, respectivii procurori nu ar fi putut cerceta nici măcar o infracțiune din culpă ori privind regimul circulației pe drumurile publice săvârșite de un magistrat.

Era un nonsens juridic ca magistrații care comit infractiuni minore să poată fi cercetați doar de procurori cu grad minim de parchete de pe lângă curți de apel, dar pentru infracțiuni grave, complexe, să poată fi cercetați de procurori cu grad profesional de parchete de pe lângă judecătorii, care au fost promovați la DNA ori DIICOT fără nicio transparență, în baza unor interviuri obscure date în fața șefilor din cele două structuri de parchet.

Aici, însă, există o problemă mult mai gravă.

Dacă demnitarii nu au o problemă că sunt cercetați de procurori din DNA cu grad de judecătorie, pentru magistrați, problema este una reală și serioasă, deoarece modul de instrumentare a unui dosar poate deveni un mijloc uriaș de presiune atât asupra magistratului cercetat, cât și asupra colegilor acestuia, putând deveni chiar o amenințare la adresa independentei justiției, după cum, din păcate, dovedit s-a întâmplat în trecut.

Din acest motiv, indiferent de infracțiunea cercetată, anchetarea judecătorilor și procurorilor trebuie să se facă de procurori selectați printr-un concurs organizat transparent, în mod independent si fără nicio influență politică, aleși dintre procurori cu grad și vechime suficient de mare pentru a garanta profesionalismul, obiectivitatea și maturitatea acestora.

Or, exact această problema a fost rezolvată de legiuitor prin modificările legilor justiției și înființarea SIIJ.

Potrivit legii în vigoare, numirea procurorilor din SIIJ se face exclusiv de CSM, fără nicio influență politică, iar condițiile de accedere în acest parchet sunt: 18 ani vechime, grad profesional de minim parchet de pe lângă curtile de apel, reputație profesională impecabilă, concurs transparent de numire, toate acestea fiind solide garanții ale independenței procurorilor care activează în secție.

Nu există comparație între criteriile de vechime și profesionalism pentru accederea în SIIJ față de DNA ori DIICOT, iar cine susține că judecătorii și procurorii trebuie să fie în continuare cercetați de procurori cu grad de judecătorie și vechime minimă ridica serioase semne de întrebare dacă este interesat cu adevărat de independența justiției.

3. Conform legii, toate dosarele privind magistrații trebuiau trimise de parchete la SIIJ după înființarea secției.

Dacă fostul ministru are dovezi despre vreun dosar „cerut” de SIIJ în mod abuziv, în afara competenței sale, să facă public acest lucru.

4. Afirmația ca în SIIJ se „încalcă principiul separarii carierelor judecătorilor și procurorilor” este o sfidare a Deciziei 33/2018 a CCR care a lămurit scopul înființării SIIJ din perspectiva garantării independenței justiției.

De la început precizăm că principiul „separării carierelor” a fost introdus de Parlament la propunerea președintelui asociației subscrise, tocmai pentru a nu mai exista confuzie între cele două cariere: în timp ce judecătorii înfăptuiesc justiția, procurorii participă la înfăptuirea acesteia.

Critica susmenționată a doamnei Birchall este definitiv desființată prin Decizia CCR 33/2018, în considerentele căreia s-au reținut următoarele: „141. Sub aspectul înfiinţării Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, la nivelul celui mai înalt parchet naţional, Curtea reţine că aceasta are ca scop crearea unei structuri specializate, cu un obiect determinat de investigaţie, şi constituie o garanţie legală a principiului independenţei justiţiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenţa judecătorului.”

Din paragraful precizat rezultă cu claritate că înființarea acestei secții constituie o garanție legală a independenței justiției, a independenței judecătorului, ori exact acest aspect simplu, clar și logic este ignorat de toți cei care defăimează SIIJ, inclusiv de doamna Birchall.

Așadar, accederea în această secție nu este o simplă chestiune care ține de cariera procurorilor, ci este o componentă a garanției de independență a judecătorilor, fapt ce face nu doar explicabilă, ci și necesară implicarea judecătorilor aleși în CSM – ca și garanți ai independenței puterii judecătorești – în procedura pentru numirea procurorilor din cadrul SIIJ.

În concluzie, poziția fostului ministru al justiției, Ana Birchall, cu privire la SIIJ reprezintă nu doar dezinformare și fakenews, dar demonstrează superficialitatea înțelegerii de către aceasta a unor chestiuni de drept lămurite în detaliu de CCR.

Reacția nefondată a fostului ministru al justiției, Ana Birchall, este cu atât mai gravă cu cât, conform Constituției, procurorii își desfășoară activitatea sub „autoritatea ministrului justiției”, iar din poziția de ministru al justiției, doamna Birchall era de așteptat să fi știut aceste detalii juridice.

Faptul că fostul ministru Ana Birchall, prin pozițiile pe care le-a avut în calitate de ministru al justiției și prin postarea de pe Facebook, s-a alăturat corului celor care refuză să vadă faptele, legea și deciziile CCR, alegând în schimb să dezinformeze opinia publică cu privire la SIIJ și la importanța acestei structuri de parchet pentru o reală independență a judecătorilor și a procurorilor, în beneficiul democrației și al cetățenilor români, nu poate fi decât condamnat public.

Definitivarea procedurii de inculpare a premierului în exerciţiu, Benjamin Netanyahu, pentru acte de corupţie, a fost anunțată joi, 21 noiembrie 2019, de către procurorul general din Israel, Avichai Mandelblit, acuzaţiile formale urmând să fie transmise instanţei judiciare.

„Decizia procurorului general în cazul premierului a fost luată după analizarea atentă a numeroaselor dubii exprimate de avocaţii acestuia în cursul audierilor desfăşurate la începutul lunii octombrie 2019. Toate suspiciunile au fost analizate profund, în cadrul procedurii prin care Biroul procurorului general a verificat sute de pagini referitoare la dubiile exprimate la audieri”, informează Parchetul General din Israel.

În luna februarie a acestui an, procurorul general Avichai Mandelblit decidea inculparea premierului Benjamin Netanyahu pentru luare de mită şi abuz de încredere, în trei dosare penale. Premierul în exercițiu a fost audiat în octombrie, în vederea prezentării argumentelor împotriva inculpării.

În prezent, procedura de inculpare a fost definitivată, iar acuzaţiile vor fi prezentate formal instanţei.

Este o premieră în istoria Israelului când un premier în funcţie este acuzat oficial de fapte penale.

Avichai Mandelblit a decis inculparea lui Benjamin Netanyahu pentru abuz de încredere, în „Cazul 2000”. Dosarul se referă la o presupusă acţiune a premierului israelian de a ajunge la o înţelegere cu Arnon „Noni” Mozes, patronul cotidianului Yedioth Ahronoth, prin care să obţină materiale media favorabile în schimbul unor măsuri împotriva publicaţiei concurente Israel Hayom. Mass-media israeliană a relatat că şi Mozes probabil va fi inculpat pentru acte de corupţie.

Totodată, Benjamin Netanyahu este inculpat pentru mită în „Cazul 4000”, în care este suspectat că a luat decizii de reglementare care l-au avantajat pe Shaul Elovitch, principalul acţionar al Bezeq, cea mai mare firmă de telecomunicaţii din Israel, în schimbul unor materiale media favorabile difuzate pe site-ul Walla News.

Nu în ultimul rând, premierul este pus sub acuzare şi în „Cazul 1000”, pentru abuz de încredere deoarece ar fi primit cadouri în valoare de aproximativ un milion de shekeli (circa 280.000 de dolari) de la oameni de afaceri, în schimbul promovării intereselor acestora.

Încă din februarie 2018, poliţia israeliană recomanda autorităţilor judiciare, după mai mult de un an de investigaţii, inculparea pentru acte de corupţie a premierului Benjamin Netanyahu.

Sursa: Ynetnews.com, Times of Israel, Mediafax
Foto credit: AP, AFP