Începând de mar'i, 13 decembrie 2022, Cooperativa Țara Mea a demarat procedurile de sistare a oricăror parteneriate cu firme austriece, inclusiv bănci, conturi bancare,virarea salariilor și alimentarea cu combustibil pentru mașinile companiei. Toti angajații și partenerii au declarat că sunt alaturi de Romania și că vor duplica acest demers în companiile și familiile lor.

„Ne pare rău pentru unii dintre furnizori, dar este momentul sa ne apărăm țara și să o punem mai presus de interesele financiare imediate, precum și de mofturile de foste imperii. Respectul pentru România valorează mai mult pentru mine, astăzi, decât cifra de afaceri. Acesta nu este un demers de răzbunare, nici un demers emoțional. Este o reacție serioasa, bine gândită și asumată. Cooperativa Țara Mea are in prim plan dragostea de țară, oricât de desuetă ar fi devenit această terminologie generațiilor mai tinere. Nu trăim vremurile iobagilor, ci trăim într-o societate modernă, bazată pe respect mutu l și pe afaceri câștig -castig între toate țările europene. Nu accept că propria mea țară să fie tratată cu lipsa de respect și voi lua toate măsurile, după puterea mea, ca aceste încercări de denigrare sa nu se mai repete.
Atrag atenția, pe acesta cale, românilor, că respectul se câștigă, că fermitatea nu înseamnă lipsa de respect, și partenerilor austrieci că țările sunt formate din oameni, iar pentru strategia politica a propriei țări ne asumăm cu toții responsabilitatea”, a declarat Florin Burculescu, președintele Cooperativei Țara Mea.

Cooperativa Tara Mea este cea mai mare cooperativa agricola din Romania si singura cooperativa integrata, cu activitati de la cultivarea legumelor si cresterea animalelor pana la productia de lactate, conserve, mezeluri si produse de bacanie, 100% românești. Cu peste 10.000 de fermieri membri, produsele Tara Mea sunt disponibile pe piața de mai bine de 12 ani.

7 din 10 români care solicită un serviciu medical într-o unitate privată au nevoie de o consultație în regim ambulatoriu, în timp ce 20% dintre pacienți accesează servicii de imagistică medicală.

Este una dintre concluziile studiului „Impactul economic al segmentului de sănătate privat din România”, realizat de EY România, la solicitarea Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private - PALMED, care argumentează rolul decisiv pe care îl au unitățile medicale private, în prevenirea și tratarea afecțiunilor, cu numeroase consecințe atât din punct de vedere social, cât și economic.

„Agenda de dezvoltare durabilă pune un mare accent pe colaborarea dintre autoritățile statului, societatea civilă și mediul privat. Și acest eveniment răspunde acestui deziderat. În domeniul sănătății, această colaborare trebuie să ia forma contribuției eficiente a tuturor furnizorilor de servicii, fie că sunt publici, fie că sunt privați, la acoperirea universală cu servicii medicale. De multe ori, sectorul privat este văzut chiar ca o soluție la unele probleme ale sistemului public, legate de finanțare, de trendul demografic, de contextul tensionat și de crizele multiple ale sistemului de sănătate cu care ne confruntăm. În plus, recent, am constatat că transformarea digitală ne oferă noi oportunități. Să recunoaștem că sectorul privat beneficiază de o capacitate de absorbire mai bună a noilor tehnologii și de adaptare la progres, de care trebuie să profităm. Sectorul privat trebuie privit ca o sursă importantă de îngrijire în cadrul sistemului de sănătate”, a afirmat în cadrul evenimentului, Conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidențial, Departamentul Sănătate Publică din cadrul Administrației Prezidențiale.

Ratele mortalității evitabile prin prevenire și prin cauze tratabile au scăzut cu 9,4%, respectiv 8,4% pe parcursul ultimilor 6 ani, pe fondul creșterii veniturilor populației, a accesului la educație, dar și a campaniilor de informare. Dezvoltarea sectorului privat, prioritar îndreptat spre componenta preventivă, a avut o contribuție semnificativă.

O noutate a ultimului an este faptul că, din totalul consultațiilor realizate în regim privat, 0,5% au fost realizate prin telemedicină. În medie, în 2021, un pacient care a ajuns într-o unitate medicală privată a efectuat 1,5 consultații și peste patru analize de laborator.

„Pentru Ministerul de Finanțe va fi o sarcină destul de importantă pentru că va trebui să ia în calcul o suprapunere a fondurilor. Mai exact, fondurile pentru prevenire să se suprapună cu fondurile de terapie, care să nu scadă. Ele vor scădea în timp, după ce acțiunile de tip preventiv încep să intre în funcțiune. Asta a fost frica fiecărei guvernări - că nu sunt suficienți bani. Dacă nu îi punem, nu vor fi niciodată suficienți. Odată și odată trebuie să se rupă această pisică și să rezolvi problema. Încă un lucru care trebuie făcut este introducerea bugetului multianual, pentru că asta ar rezolva foarte multe probleme, inclusiv la nivelul sistemului privat”, a susținut Prof. univ. dr. Adrian Streinu Cercel, Preşedinte al Comisiei de Sănătate din Senatul României, în cadrul evenimentului.

În ceea ce privește datele economice, România rămâne printre țările europene cu cea mai scăzută pondere a cheltuielilor de sănătate din PIB, ceea ce face ca sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de sănătate să fie în pericol. Alocăm 6,3% din PIB pentru sănătate, Luxemburg fiind singura țară europeană cu o pondere din PIB mai scăzută, de 5,8. La polul opus, este Germania, cu 12,8% din PIB, urmată de Franța, cu 12,2%. Un procent similar României este alocat de Polonia, 6,5%.

„Foarte probabil, în ultimii doi ani de zile, dacă nu ați fi existat (n.r. segmentul de sănătate privat), nu am fi făcut față, capacitatea de reziliență a sistemului public mai lasă de dorit. Un alt aspect la care trebuie să răspund eu este că sunt un fan al unităților acreditate, fără formă de proprietate. Din moment ce cineva întrunește condițiile să își facă treaba, trebuie să creăm condițiile să și-o poată face. Și trebuie să avem curajul ca, în cazul în care cineva nu își face treaba, atunci să îi abordăm activitatea în funcție de calitatea actului pe care îl desfășoară. Să pregătim legislația în așa fel încât, după alegerile din 2024, când vom avea trei ani de zile fără alegeri, să putem construi. Sunt create condițiile teoretice, sper să fim capabili să ajungem în acea clipă, dar nu putem menține această stare la nesfârșit”, a declarat Dr. Laszlo Attila, Secretar Comisia pentru Sănătate din cadrul Senatului României.

Aproximativ 80% din cheltuielile pentru sănătate provin din surse publice. Segmentul privat finanțează în proporție de 20% sistemul de sănătate, prin plăți directe ale populației, abonamente medicale și asigurări voluntare.

„Fondul Național al Asigurărilor Sociale de Sănătate nu face distincție atunci când încheie contractele de servicii medicale, în funcție de forma de proprietate a furnizorilor. În afară de spitalele publice, practic, toți furnizorii cu care noi intrăm în relație contractuală sunt privați. Medicina de familie, iată, și-a recăpătat statutul de liber profesionist, finanțată integral din fonduri publice, asistența stomatologică, de asemenea, asistența farmaceutică, de asemenea, furnizorii de îngrijiri la domiciliu. Deci, practic, atunci când dorim să asigurăm calitate serviciilor medicale pentru asigurații noștri ne îndreptăm către acei furnizori care sunt cu cele mai performante servicii, cu un grad ridicat de confort și servicii de calitate pentru asigurații noștri”, a declarat Conf. univ. dr. Adela Cojan, Președinte interimar al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Piața serviciilor stomatologice este finanțată de segmentul public de sănătate într-o proporție de doar 5%, comparativ cu media europeană, respectiv 31%. Media consultațiilor stomatologice este de 0,3 în România, comparativ cu media UE de 0,9. După noi, Cipru, cu 0,11. La polul opus se află Olanda, cu 2,5.

„Nu e un secret faptul că pandemia a adus foarte mulți pacienți în zona de privat și asta nu e rău deloc. A arătat faptul că sistemul de sănătate poate să facă față unor solicitări deosebite. Ca urmare a acestor provocări, sistemul de sănătate și-a verificat potențialul și am ajuns la unele concluzii mai plăcute sau mai puțin plăcute. Cred că e necesar ca finanțarea per pacient să fie reală, pe tot sistemul de sănătate. Știam de problemele din serviciile de asistență stomatologică. Aceste probleme ar trebui subliniate cu roșu și trimise cam peste tot unde există decizie în acest sens. Problema sistemului de asigurări de sănătate este legată în primul și în primul rând de finanțare și în al doilea rând, de a aduce serviciile mai aproape de pacient. Cred că putem face lucrul acesta împreună”, a afirmat Dr. Florian Bodog, membru al Comisiei pentru Sănătate din cadrul Senatului României.

Pe fondul dezvoltării accelerate a pieței serviciilor medicale, piața abonamentelor medicale a înregistrat creșteri semnificative în ultimii ani, cu o cotă de piață de 4,1% din piața serviciilor private de sănătate. Cea mai mare parte a abonamentelor medicale este suportată de către angajator, ca beneficiu extra-salarial.

Cu peste 56.000 de unități medicale, segmentul privat contribuie decisiv la dezvoltarea infrastructurii medicale, prin înființarea și extinderea unor unități.

„Ca strategie, ar trebui ca în următorii opt ani să discutăm ce trebuie să primească pacientul, necontând forma de proprietate. Principiul ar trebui să fie legat de pacient. Dacă luăm în considerare că privatul poate să aducă ceva la care statul nu are acces acum, adică 30-40% din inovație nu se află în sistemul public pentru că nu avem banii necesari, primul lucru este dezvoltarea predictibilă pe domenii care nu sunt acoperite de stat”, a declarat Dr. Levente Vass, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Sănătății.

De asemenea, studiul argumentează faptul că s-au realizat investiții importante în echipamente medicale achiziționate cu preponderență în centre de imagistică medicală, laboratoare și cabinete stomatologice. Așa se face că investițiile în segmentul privat de sănătate s-au dublat în ultimii 10 ani, ajungând să reprezinte 0,2% din PIB. Cifra de afaceri generată de piața serviciilor private de sănătate reprezintă 0,7% din cifra de afaceri generată la nivel național.

Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private din România - PALMED, prin vocea președintelui Cristian Hotoboc, se arată disponibil pentru un dialog constant, constructiv și fundamentat pe principii corecte și argumentate, care să ofere coerență, sustenabilitate și predictibilitate în politicile din sistemul de sănătate din România, necesități derivate atât dintr-o analiză temeinică a datelor oferite de studiul prezentat, cât și din realitatea cu care ne confruntăm la interacțiunea cu sistemul sanitar, în calitate de pacienți, independent de forma de proprietate a unității medicale, obiectivul tuturor factorilor implicați fiind un acces nemijlocit, rapid și eficient la serviciile medicale necesare.

La Promenada Mall, sărbătorile vin cu o mulțime de surprize pentru clienții centrului comercial. Sub conceptul „Cadourile se simt. De sărbători, emoțiile ne aduc împreună”, Promenada Mall a pregătit evenimente dedicate celor mici, un patinoar pe terasă și chiar și un serviciu gratuit de împachetare a darurilor.

Distracție pe patine la Promenada Mall

Nimic nu se compară cu voia bună de pe gheață în sezonul rece! De luna aceasta, centrul comercial îi așteaptă pe vizitatori la patinoarul amenajat #pePromenada (terasa de la etajul 2), zilnic, în intervalul 10.00 – 22.00.

Serviciu gratuit de împachetare a cadourilor de Crăciun

Până în Ajunul Crăciunului, Promenada Mall pune la dispoziția clienților un serviciu gratuit de împachetare a cadourilor. Acesta poate fi accesat zilnic, în perioada 5-24 decembrie, la standul special amenajat la parter, în zona scărilor rulante.

Moș Crăciun ajunge la Promenada Mall

Între 21-23 decembrie, copiii se vor bucura de întâlniri cu Moș Crăciun, în fiecare zi. Moșul va sosi pregătit cu multe surprize pentru micii vizitatori, într-un decor de poveste, amenajat la etajul 1, zona H&M.

Promenada Mall a lansat SPOT, o aplicație mobilă ce recompensează utilizatorii cu puncte de loialitate pentru fiecare sesiune de cumpărături, oferindu-le astfel acces la oferte și beneficii exclusive, în funcție de statutul atins în program. Aplicația mobilă de recompensare a clienților loiali este disponibilă în 17 centre comerciale ale grupului NEPI Rockcastle din România: Mega Mall București, Promenada Mall, Shopping City Sibiu, Promenada Sibiu, Shopping City Timișoara, City Park Mall Constanța, Brăila Mall, Shopping City Galați, Shopping City Târgu-Jiu, Severin Shopping Center, Shopping City Deva, Shopping City Piatra Neamț, Shopping City Satu Mare, Shopping City Târgu Mureș, Ploiești Shopping City, Shopping City Râmnicu Vâlcea, Vulcan Value Centre.

Determinați de fluctuațiile economice și de creșterea inflației, 69% dintre angajați spun că pun bani deoparte, în încercarea de a se proteja de un viitor economic incert.

Potrivit celui mai recent sondaj efectuat de platforma de recrutare online BestJobs, jumătate dintre ei reușesc să își mențină regulat obiceiul de a economisi, în timp ce restul redirecționează doar uneori bani către economii.

Circa 37% dintre angajații care economisesc vor să își asigure o plasă de siguranță pentru o perioadă, în cazul în care sunt concediați, conform studiului citat, în timp ce aproape 20% economisesc pentru că nu vor să se bazeze doar pe pensia de la stat, iar 19% plănuiesc să își cumpere o locuință. Totodată, 13% urmăresc să strângă o sumă de bani pe care să o investească ulterior în imobiliare sau afaceri, în timp ce 11% o fac pentru că vor să iasă la pensie mai devreme.

Dintre aceștia, 45% strâng cel mult 10% din venitul lunar, în timp ce 35% între 11-20%, iar 16% pun deoparte 21-50% din venitul încasat lunar într-un fond de economii. Aproximativ 37% din angajații români spun că au avut dintotdeauna obiceiul de a economisi, în timp ce aproape 32% au început să pună deoparte la mai bine de 5 ani de când au luat primul salariu, iar peste 14% după 1-2 ani de la primul salariu.

Mai mult, salariul este principala sursă de venit pentru 75% dintre respondenți. Ceilalți au o sursă de venit suplimentară pe care se bazează, printre care se numără veniturile din proiectele extra, afaceri, joburi part-time, investiții și ajutor social.

„După restricțiile din pandemie, când consumul a fost redus, iar oamenii au reușit să economisească sume mai mari, anul acesta a venit cu creșteri mari de prețuri la bunurile de bază. Acest lucru care a pus presiuni semnificative pe bugetele oamenilor și a influențat intenția de economisire. Chiar și așa, remarcăm că aproape 70% dintre angajați reușesc să pună bani deoparte pentru a-și asigura viitorul financiar. Probabil cea mai valoroasă lecție a ultimilor ani este aceea de a fi pregătit pentru orice și cel mai bună cale în această direcție este securizarea finanțelor, în măsura în care este posibil”, a declarat Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România.

Doar 35% dintre angajați obișnuiesc să investească banii pentru a obține randament mai bun

În acest sens, dintre angajații care au răspuns la sondajul BestJobs, 15% au spus că investesc regulat, în timp ce 20% doar uneori, iar principalele destinații ale investițiilor sunt bunurile cu randament (34%), depozitele bancare (peste 31%), pensiile private (20%) și imobiliarele (17%). Aproximativ 15% investesc în asigurări de viață, 12% investesc la bursă, iar peste 11% în criptomonede.

Cu toate acestea, inflația nu a afectat doar prețurile bunurilor și serviciilor, ci și capacitatea angajaților români de a pune bani deoparte. Mai mult de jumătate (57%) au economisit mai puțin anul acesta din cauza scumpirilor și inflației, potrivit sondajului BestJobs.

Deși rata anuală a inflaţiei a scăzut la 15,3% în luna octombrie a acestui an, de la 15,9% în luna septembrie, ritmul lunar de creștere a prețurilor rămâne constant, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), iar acest lucru mărește în continuare decalajul dintre veniturile angajaților și costurile ridicate de trai.

Având în vedere procentul economisit din venitul lunar, peste 60% estimează că se vor putea retrage din activitate după 60 de ani și doar 12% sunt mai optimiști, considerând că se vor putea retrage la 40-49 de ani. În ceea ce privește valoarea economiilor, 32% sunt de părere că o sumă situată în intervalul 10.000-50.000 de euro este suficientă pentru retragerea mai devreme din activitate. 25% consideră că o sumă de peste 500.000 de euro este suficientă, în timp ce peste 17% menționează intervalul cuprins între 100.000 și 200.000 de euro.

Pentru sezonul sărbătorilor de iarnă din 2022, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin unitățile sale teritoriale, oferă spre vânzare peste 30.000 de pomi de Crăciun. Din cei 30.594 de pomi de Crăciun puși pe piață prin intermediul ocoalelor silvice de stat, 21.814 bucăți, adică aproape 75%, sunt produși în pepinierele silvice ale Romsilva, în cadrul unor culturi specializate, iar 8.780 provin din lucrări silvice autorizate, în urma cărora se extrag exemplarele din regenerările naturale unde există o densitate excesivă.

„Majoritatea pomilor de Crăciun oferiți spre vânzare în acest an sunt din specia brad, 22.295, în timp ce restul de 8.299 de bucăți sunt din specia molid sau alte specii de rășinoase.
Prețurile pornesc de la 15 lei pentru un pom de Crăciun specia molid cu înălțimea de până în 1,3 metri și ajunge la 35 de lei pentru un exemplar de brad cu înălțimea între 2 și 3 metri, cei cu înălțimi de peste 3 metri fiind considerați comenzi speciale. Acestea sunt prețurile practicate pentru pomii de Crăciun achiziționați direct de persoanele fizice de la ocoalele silvice din cadrul Romsilva, iar dacă pomii de Crăciun sunt vânduți de unitățile din subordinea Romsilva în piețe sau alte locuri amenajate, la aceste prețuri se adaugă și costurile de transport, manipulare și depozitare”, se precizează într-un comunicat de presă al RNP remis la redacție.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.

De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat. Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

Dacă la momentul înființării și debutului activității CSALB (2015-2016), numărul de procese dintre bănci și consumatori era de aproximativ 40.000, în prezent, numărul litigiilor din instanțe a scăzut de trei ori, la puțin peste 13.000 de procese.

În acest context, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) reia apelul către băncile comerciale de a-și îndruma clienții persoane fizice să acceseze serviciile Centrului, pentru găsirea unei soluții amiabile cu ajutorul unui conciliator, cu scopul de a reduce și mai mult numărul litigiilor aflate pe rolul instanțelor de judecată.

„Scăderea numărului de procese dintre consumatori și bănci de la 40.000 până la aproximativ 13.000 de litigii este semnificativă, însă numărul proceselor ar fi putut fi mult mai mic decât cel de acum. Din păcate, în instanțe procesele merg foarte greu, mulți judecători nefiind specializați în problematica financiar-bancară. Sunt procese care durează ani de zile pentru cauze de câteva sute de lei. La final, când consumatorii și băncile implicate vor trage linie, ar putea chiar să constate că beneficiile obținute sunt mai mici decât costurile acestor procese. În plus, doar una din cele două părți va avea câștig de cauză. Apelul nostru către judecători a fost să recomande părților soluționarea alternativă, prin conciliere, în care ambele părți au de câștigat.

„Consumatorilor le recomandăm să apeleze la instanță doar după ce au încercat să își rezolve nemulțumirile în mod amiabil. Instanța să fie ultima soluție, ținând cont de costurile mari de timp, bani și energie pe care le implică un proces. Dacă sunt consumatori care aleg calea instanței pentru că nu au aflat încă de existența CSALB, banca are datoria să-i informeze pe aceștia de varianta negocierii, gratuită pentru ei. Există bănci care fac deja acest lucru pentru că au înțeles beneficiile stingerii unor procese costisitoare. Anul acesta 122 procese s-au încheiat în instanță pentru că părțile s-au înțeles în cadrul CSALB. Avem aproape o dublare a numărului de cazuri față de 2021, semn că existe premise ca tot mai multe bănci să adopte această strategie, iar numărul de procese să scadă în continuare”, a declarat Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB.

Procese înlocuite cu soluționări amiabile

122 de procese în instanță s-au închis în 2022 pentru că părțile au apelat la concilierea în cadrul CSALB. În anul 2021 au fost 67 de procese încheiate în acest mod. Majoritatea sunt în faza de fond, însă în orice etapă procesuală un dosar poate ajunge la CSALB cu acordul părților. Practic, băncile le-au recomandat clienților să apeleze la CSALB încă din momentul când au primit cererea de chemare în judecată. Acest lucru face ca negocierile cu banca să aibă un rezultat și chiar să fie implementate înainte de primul termen de judecată. Timpul mediu de soluționare a unei negocieri în cadrul CSALB este de 33 de zile (în anul 2021).

Luca Romulus, avocat din Cluj: „În ultima lună am avut 15 clienți care reclamau în instanță clauze abuzive sau invocau creșterea ratelor. Vorbim în cazul lor de credite vechi, luate în 2006-2008. În cazurile soluționate amiabil banca a fost cea care m-a contactat. Chiar vreau să îi felicit pe juriștii băncii care au propus să stingem litigiul în mod amiabil și să evităm niște costuri importante. Odată ce banca propune sau acceptă soluționarea amiabilă, eu intru în dialog cu conciliatorul CSALB, care ține legătura cu banca și apoi discutăm pe marginea ofertei băncii. Eu și clientul mai adăugăm unele argumente și pretenții până când ajungem la un punct comun. Clienții sunt foarte mulțumiți, în primul rând pentru că se rezolvă repede. În cazurile în care banca a propus soluția amiabilă, clienții au acceptat în proporție de 100% soluția la care s-a ajuns. În majoritatea cazurilor banca a acceptat să platească și onorariul către avocat, însă am mai redus și eu din acest onorariul, mai ales că timpul de rezolvare este atât de scurt. Din păcate, nu toate băncile sunt la fel: chiar acum am pe rol un proces în care o bancă se judecă pentru 1.500 de lei cu consumatorul și nu face niciun pas către conciliere.”

Ionela Aiftincă, avocat din Botoșani: „În 2022 am avut cinci dosare în care părțile au renunțat la proces. Toate s-au rezolvat la CSALB, iar timpul de rezolvare a fost de aproximativ o săptămână pentru fiecare. La momentul acesta clienții au deja banii în cont. Față de ce au cerut și ar fi putut obține în instanță, estimez că au primit cu 10%-20% mai puțin. Însă, soluția obținută prin conciliere este avantajoasă și pentru că elimină incertitudinea din timpul procesului, la care se adaugă timpul foarte scurt de soluționare. Băncile care nu au adoptat încă această soluție, ajung să plătească sume mult mai mari, cu avocați, expertize, executări silite, provizioane. Din păcate metoda aceasta nu este foarte cunoscută, de aceea nici judecătorii nu vorbesc despre ea. Clienții pe care i-am avut au fost foarte multumiți. Chiar am un client care și-a soluționat două dosare prin conciliere, iar acum este nerăbdător să-l rezolve și pe al treilea în același mod.

Nela Petrișor, fost judecător al ÎCCJ, avocat și conciliator CSALB: „Oamenii trebuie să știe că niciodata instanța nu va da o soluție echitabilă, ci doar va lua o hotărâre supusă probelor din dosar și adevărului judiciar. Judecătorul nu poate să se transforme în conciliator, să empatizeze, așa cum se întâmplă în procedura CSALB. Ne întrebăm de ce oamenii petrec ani de zile în procese pentru prejudicii minore? Pentru că băncile sunt formate la rândul lor din oameni, din funcționari. În departamentul care asigură asistență în litigii, angajații au de cele mai multe ori mentalitatea gladiatorului, nu pot vedea lucrurile decât în alb sau negru. De aceea este foarte bine ca băncile să aibă și juriști care să nu fi făcut instanță, să nu fie “virusați” de lupta din instanță. De cele mai multe ori nu banca este cea care refuză să apeleze la conciliere, ci echipa care gestionează litigiile. Am constat în activitatea de conciliator că atunci când o bancă a înlocuit un om cheie cu o persoană mai tânără, mai deschisă, întreaga activitate de soluționare alternativă s-a îmbunătățit. Din partea instanțelor s-ar putea face mai mult dacă părțile ar fi informate de către judecător despre CSALB. Așa cum într-un divorț judecătorul este obligat să dea părților sfaturi de împăcare la fiecare termen, le-ar putea sfătui și despre împăcarea în cadrul CSALB. În cazul concilierii ar fi un avantaj în plus față de divorț: conciliatorul care vine cu expertiza lui și propune o soluție pentru rezolvarea problemei.”

Aproape 4.000 de litigii “stinse” amiabil, din martie 2016

Până pe 15 noiembrie 2022, în 3.960 de cazuri consumatorii și băncile și-au rezolvat nemulțumirile prin intermediul CSALB:
• În 2.486 de cazuri, părțile au negociat și au acceptat soluția propusă de conciliatorii Centrului. Alte 533 de negocieri s-au încheiat fără ca soluția să fie acceptată de ambele părți;
• În alte 1.474 de situații, băncile sau IFN-urile au rezolvat nemulțumirile propriilor clienți în mod direct, fără intervenția conciliatorilor, însă după ce consumatorii s-au adresat CSALB;
• Beneficiile obținute în aproape șapte ani de activitate depășeșsc 7,5 milioane de euro.

Aproximativ 3,5 milioane de puieți forestieri vor fi plantați de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva în campania de împăduriri de toamnă, ocazie cu care vor fi regenerate 2.727 hectare fond forestier proprietatea publică a statului, din care 1.640 de hectare prin regenerări naturale și 1.087 hectare prin regenerări artificiale, adică prin lucrări de împăduriri.

De asemenea, în campania de împăduriri de toamnă vor fi realizate lucrări de completări pe 202 hectare și de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe 149 de hectare.

Șantierele pe care se execută lucrările de regenerare în campania de toamnă sunt concentrate, în marea lor majoritate, în zonele de câmpie din sudul țării și în zonele din lunca și Delta Dunării, în prealabil fiind executate lucrări mecanizate de pregătire a terenului și a solului.

„Menționăm că în campania de împăduriri de primăvară, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 11.899 hectare fond forestier proprietatea publică a statului, din care 8.187 hectare prin regenerări naturale și 3.712 hectare prin lucrări de împăduriri, fiind utilizați 21,9 milioane de puieți forestieri. De asemenea, au fost realizate lucrări de completări curente în plantații pe 1.534 hectare și de refacere pe alte 180 hectare”, se precizează într-un comunicat de presă al RNP.

Programul din acest an al RNP Romsilva de regenerare a pădurilor proprietatea publică a statului prevede regenerarea a 14.057 hectare în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și toamnă, din care 9.354 hectare prin regenerări naturale și 4.703 hectare prin regenerări artificiale, lucrări de completări pe 1.729 de hectare și de refacere pe alte 329 hectare.

RNP Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

Federația Română de Fotbal și Poliția Română, în parteneriat cu Asociația Berarii României, lansează campania „Alcoolul nu te face mare” pe stadioane, la meciurile echipei naționale de fotbal și la meciurile U21. Scopul campaniei este să prevină și să descurajeze consumul de alcool în rândul minorilor, care poate avea efecte negative atât la nivel psiho-emoțional, cât și la nivel fizic.

Videoclipul piesei „Ia stai cu tata” de Satra D.A.D.Z mizează pe taţii care fac trap cringe pentru ca minorii să nu bea alcool. Acesta va fi proiectat pe tabelele de marcaj și video proiectoarele stadioanelor de fotbal înaintea meciurilor și în pauze.

De asemenea, Poliția Română va desfășura activități preventive despre efectele negative ale consumului de alcool pentru adolescenți pe stadioane, în zona dedicată familiilor, va distribui ghiduri „Alcoolul nu te face mare” și va oferi premii minorilor spectatori la meciuri.

Primul meci la care mesajele campaniei vor fi comunicate va fi amicalul România – Slovenia, care se joacă la data de 17 noiembrie pe Cluj Arena, unde Federația Română de Fotbal așteaptă aproape 30.000 de spectatori.

Potrivit Federației Române de Fotbal, aproximativ 10% din publicul prezent la meciurile echipei naționale de fotbal sunt minori.

„Prin adoptarea Strategiei de Sustenabilitate 2022-2030, unul dintre angajamentele luate de Federația Română de Fotbal se referă la îmbunătățirea sănătății și stării de bine a practicanților fotbalului și nu numai. Inițiativa #AlcoolulNuTeFaceMare este una dintre campaniile importante pe această temă. FRF aspiră să devină astfel un vehicul de promovare a unui stil de viață sănătos pentru toate categoriile de vârstă”, a spus Florin Șari, Manager de Sustenabilitate al FRF.

„Informarea și conștientizarea copiilor cu privire la cele mai bune măsuri pe care le pot adopta pentru evitarea unor situații de risc și implicarea lor în activități cu caracter educativ constituie repere permanente ale activității de prevenire dezvoltate de Poliția Română. Consumul de alcool este una dintre principalele condiţii favorizante atât în cazurile de delincvenţă, cât şi de victimizare a minorilor. Prin acest parteneriat, readucem în atenție importanța conștientizării pericolelor care se pot manifesta pe fondul consumului de alcool la vârste fragede”, a declarat comisar-şef de poliţie Sorin Stănică, director al Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității.

„Prin inițiativa #AlcoolulNuTeFaceMare ne propunem să contribuim la o schimbare reală de comportament, care să ducă la reducerea consumului de alcool în rândul tinerilor. Ca umare, încercăm să oferim cât mai multe alternative de petrecere a timpului liber acestora, astfel încât să stea departe de tentațiile nesănătoase. Demersul de conștientizare este dezvoltat ca un program susținut, care ia în calcul factorii-cheie predictivi ai consumului de alcool în rândul minorilor şi susţine prevenţia prin: implicarea în activităţi sportive, timpul petrecut cu părinţii, activităţile de relaţionare la şcoală și în afara ei, muzica, inclusiv ședințele de psihoterapie sau de consiliere psihologică sunt esențiale pentru dezvoltarea armonioasă a adolescenților”, a spus Julia Leferman, Director General Asociația Berarii României.

Aproximativ 86% dintre băieți și 79% dintre fetele în vârstă de 16 ani au consumat cel puțin o dată în viață o băutură alcoolică. Ponderea celor care au consumat alcool până la vârsta de 13 ani este mult mai mare în rândul băieților (45%) decât în rândul fetelor (27%), arată studiul ESPAD derulat în anul 2019 în 35 de țări, între care 25 de țări membre ale Uniunii Europene, inclusiv România. 52% dintre elevi au consumat alcool în ultimele 30 de zile înaintea realizării studiului și 10% au admis că s-au îmbătat cel puțin o dată în această perioadă, procentul fiind semnificativ mai mare în rândul băieților (13%) decât în rândul fetelor (7,3%).

Elevii români au o frecvență ușor mai redusă a consumului de alcool în ultimele 30 de zile față de media europeană: 5,4 ocazii de consum față de 5,6 media la nivel european. În acest context, realizarea unor campanii de informare și conștientizare cu privire la consecințele consumului de alcool în rândul tinerilor devine cu atât mai importantă.

Un grup de 20 profesori de la liceele agricole au participat la o vizită de studiu care să le ofere posibilitatea să experimenteze în mod direct cum sunt folosite tehnologiile si echipamentele specifice pentru Agricultura 4.0. Vizita a fost organizată de către Fundația World Vision România, prin programul „Creștem prin Educație Agricolă”.

Ciprian Bodescu, inginer agronom cu specializarea în agronomie și Cristinel Bodescu, inginer zootehnist cu specializarea în apicultură au primit grupul de profesori în „Livada cu stupi”, o livadă realizată printr-un proiect cu finanțare europeană.

Livada cu stupi – o livadă super-intensivă și ecologică

Cei doi frați, Ciprian și Cristinel Bodescu au deschis prima stupină acreditată ca stupină de multiplicare dar și stupină didactică. Odată cu declinul familiilor de albine, fenomen denumit și sindromul dispariției subite, frații Ciprian și Cristinel Bodescu au fost nevoiți să se reinventeze și au luat decizia de a planta o livadă.

In 2016, au depus un proiect pentru a accesa fonduri europene pentru a planta 5 hectare de cireș, investiția de 660.000 de euro fiind finalizată în anul 2018. Încă de la momentul scrierii proiectului, Cristinel și Ciprian Bodescu și-au propus să folosească cele mai noi tehnologii pentru a pune bazele unei plantații super-intensive și ecologice. După o documentare asiduă, au inclus în proiect multe elemente inovatoare aduse sistemului de plantare, sistemului de susținere, pomilor, și sistemului de irigații. Instalarea unui parc fotovoltaic, sistemul de irigare, echipamentele agricole și soiurile de cireș au fost atent selecționate astfel încât să valorifice caracteristicile locației și să producă cel mai bun randament economic. A fost și multă muncă: cei doi frați Bodescu au plantat, au recoltat și își fac în continuare singuri tăierile la pomi pentru că „tehnica formării coroanei la cireș și mugurele de rod înseamnă producție”, ne spun cei doi.

Dar frații Bodescu nu vor să țină tot ce au învățat doar pentru ei: livada este și o clasă în aer liber unde profesorii și elevii de la liceele agricole sunt bineveniți să vină, să vadă și să înțeleagă procesul de la pregătirea solului și plantare până la recoltare sau care e drumul de la o idee până la realizarea planului de afacere și materializarea lui în câmp.

Agricultura 4.0 – Un capitol care lipsește din manualele școlare din România

„Problema cea mai mare din educația agricolă, la momentul actual, este că profesorii încă mai predau din literatura de specialitate veche, nu dispun de material didactic actualizat. În manuale încă se prezintă pomii așa cum se plantau înainte. Acum, toți pomii vin altoiți. Stropirea se realizează cu drone”, explică Cristinel Bodescu. „Putem sta la birou, să facem muncă de birou și din birou să coordonăm toate sistemele care ne ajută să întreținem procesele agricole. Ori, manualele școlare nu prezintă acestă realitate.”

Profesorii au recunoscut, la rândul lor, că au fost copleșiți de complexitatea informațiilor prezentate și au mărturisit că se simt descoperiți pentru că nu dispun de instrumentele necesare care să îi ajute în predarea noțiunilor specifice pentru Agricultura 4.0, o realitate a zilei de astăzi.

„În urma acestei vizite nu ai cum să nu pleci acasă cu un bagaj foarte mare de cunoștințe”, a declarat unul dintre profesorii participanți. „Vizita de ieri am perceput-o ca pe o lecție practică si tehnică. Totul a fost la superlativ”, este o altă mărturie venită din partea profesorilor”.

“Este absolut necesară implicarea agenților economici care lucrează în domeniul Agriculturii 4.0, să se implice în actul educațional, stabilind parteneriate care să asigure transfer de cunoștințe atât în rândul elevilor cât și al profesorilor”, a continuat Cristinel Bodescu. “Noi vom continua să sprijinim atât școlile cât și liceele, să efectueze vizite de studiu în livadă. Am avut alături de noi, în cadrul acestei vizite, reprezentanți de la companiile care comercializează sisteme și echipamente specifice pentru Agricultura 4.0, tocmai pentru că ne dorim să încurajăm implicarea acestora în sprijinirea tinerilor și elevilor. Ne-am bucurat să vedem că în urma acestei vizite, am facilitat un alt parteneriat realizat între o companie care realizează software pentru drone de stropit și liceul agricol. Aceștia vor continua să colaboreze pentru a oferi profesorilor și elevilor mai multe oportunități de învățare.”

Deși suntem în era Agriculturii 4.0, calificările, materiile și manualele au rămas neschimbate de zeci de ani, fără să fie actualizate cu conținuturi referitoare la noile tehnologii și echipamanente, digitalizare sau automatizare.

“Oferim liceelor know-how pentru a atrage tineri motivati si a-i pregati pentru agricultura moderna. Doar asa liceele agricole vor reusi sa formeze fermierii 4.0 de maine”, a declarat Crenguța Bărbosu, Senior Program Manager în cadrul Fundației World Vision România.

“Tinerii nu înțeleg că munca în agricultură nu se mai realizează cum se realiza înainte. Poți să fii agricultor și să lucrezi din birou, într-un mediu curat, folosind programe care automatizează toate procesele agricole”, explică Cristinel Bodescu. „Sfatul nostru pentru tinerii care își doresc un viitor în agricultură este să pornească ceva pe cont propriu, să pună bazele unei mici ferme sau a unei livezi, să crească treptat prin accesarea de fonduri structurale. La fel de important este ca, pentru început, să înceapă să facă practică în ferme dezvoltate și să fie mai preocupați de cunoștințele pe care le vor dobândi decât de formele de recompensare financiară.”

World Vision România, în cadrul Consorțiului „Creștem prin Educație Agricolă”, a elaborat un modul educațional inovator despre agricultura durabilă și agricultura 4.0. Pachetul educațional se adresează celor 56 de licee cu profil agricol din România și este deja în implementare în 10 licee. „Călătorie spre anul 2050 vorbește copiilor despre sustenabilitate și tehnologie și răspunde la întrebarea: „Cum vom hrăni 10 miliarde de oameni în anul 2050? ”. Planurile de lecție, însoțite de filme și prezentări familiarizează elevii cu cele mai importante concepte ale agriculturii durabile. Pachetul educațional este disponibil pe site-ul Programului CEA: www.educatieagricola.ro.

Puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa în 2022 este de 16.344 euro. Cu toate acestea, există diferențe mari între cele 42 de țări: Liechtenstein, Elveția și Luxemburg au o putere de cumparare semnificativ mai mare decât restul Europei, în timp ce puterea de cumpărare în Kosovo, Moldova și Ucraina este cea mai scăzută.

Liechtensteinienii au un buget disponibil pentru cheltuieli și economii de peste 43 de ori mai mare decât ucrainenii. Acestea sunt câteva dintre rezultatele studiului recent lansat „GfK Purchasing Power Europe 2022”.

În 2022, europenii au la dispoziție aproximativ 11,1 trilioane de euro de cheltuit pentru alimente, întreținerea locuințelor, servicii, costuri cu energia, pensii private, asigurări, vacanțe, mobilitate și achiziții de consum. Aceasta sumă corespunde unei puteri de cumpărare medii pe cap de locuitor de 16.344 euro, ceea ce reprezintă o creștere de 5,8 la sută față de anul precedent. Cu toate acestea, suma pe care consumatorii o au de fapt la dispoziție pentru a cheltui și a economisi variază foarte mult de la o țară la alta și, de asemenea, depinde de modul în care prețurile de consum au evoluat în 2022.

Irlanda intră în top 10 din perspectiva puterii de cumpărare

Ca și în anii precedenți, Liechtenstein se află în fruntea clasamentului puterii de cumpărare. Situat între Austria și Elveția, principatul are o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 66.204 euro, ceea ce înseamnă că liechtensteinienii au o putere de cumpărare de aproape 4,1 ori mai mare decât europeanul mediu. Elveția și Luxemburg urmează pe locul doi și al treilea: în timp ce puterea de cumpărare pe cap de locuitor a elvețienilor este de 41.758 euro – de aproape 2,6 ori mai mare decât media europeană – luxemburghezii au un potențial de cheltuieli de 37.015 euro pe cap de locuitor. Aceasta este de aproape 2,3 ori mai mult decât media europeană.