Afişez elemetele după tag: franta

Țara noastră are apicultori profesionişti care nu ar face rabat de la calitate, a declarat preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, în conferința de presă care a succedat deschiderea oficială a celei de-a XXI-a ediții a Târgului Național al Mierii care are loc pe platforma Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură (ICDA) din Băneasa.

„Probabil că există şi apicultori români care fac cum fac cei francezi care, mai nou, pun pe piaţă miere de import şi spun că e miere franţuzească. Totuşi, în România avem apicultori de calitate şi prin această calitate am ieşit pe piaţa externă şi suntem extrem de cunoscuţi şi astăzi. Eu sunt convins că avem foarte mulţi apicultori profesionişti care nu ar face rabat de la calitate. Că or mai fi printre noi şi nişte «ciori vopsite»... Deci, nu absolutizăm”, a afirmat șeful ACA.

Ioan Fetea a mai precizat că preţul şi desfacerea produselor apicole vor reprezenta probleme mai grave chiar şi decât cea a neonicotinoidelor sau a schimbărilor climatice.

„Problema preţului şi a desfacerii produselor apicole în viitor vor fi probleme mai grave decât cea a neonicotinoidelor sau a schimbărilor climatice, pentru că atât timp cât în România intră miere din Ucraina la 6 - 6,5 lei şi pe noi ne costă 12 lei, sigur că nu mai suntem competitivi”, a mărturisit liderul organizației apicultorilor.

Eticheta în mari supermarketuri este pe un borcan cu miere falsă

Tot pe subiectul corectitudinii și al calității și-a exprimat punctul de vedere și Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti” (ASAS). Potrivit precizărilor acestuia, nu de puține ori, unii mari retaileri comercializează borcane cu miere falsificată, dar etichetată corespunzător.

„Academia (n.r. - ASAS) nu-şi poate permite să facă cercetări pentru a favoriza pe cineva. Nu pot eu, ca om de învăţământ, de ştiinţă, să fac aşa ceva. Ar fi o trădare a meseriei şi a crezului nostru. Ceea ce facem este de a clarifica nişte lucruri. Noi nu putem să intrăm în zona speculaţiilor comerciale de orice tip sau politice. (...) Eu sunt o persoană care se uită cu atenţie prin magazine şi mă opresc şi la stup. De multe ori, eticheta în mari supermarketuri este pe un borcan cu miere falsă. Se cunoaşte după culoare... chiar dacă nu eşti foarte mare specialist. Deci, în interiorul borcanului nu este ce scrie pe etichetă”, a spus fostul ministru al Agriculturii, actual șef ASAS.

Peste 100 de expozanţi apicultori şi firme specializate

În intervalul 20 - 22 septembrie, pe platforma ICDA din Băneasa, Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA) organizează cea de-a XXI-a ediţie a Târgului Naţional al Mierii.

Evenimentul expozițional și cu vânzare reprezintă cel mai important târg de profil din Capitală şi beneficiază de o participare importantă din partea apicultorilor ca expozanţi, a procesatorilor din domeniul apicol, precum şi a reprezentanţilor din cadrul asociaţiilor apicole. Astfel, în cadrul evenimentului sunt aşteptaţi peste 100 de expozanţi apicultori şi firme specializate, ce vor etala produsele într-o gamă extrem de diversificată, de la produse apicole obţinute direct din stupină, până la produse apicole condiţionate sau alte preparate derivate din produse apicole, suplimente nutritive, cosmetice etc.

ACA este o organizaţie profesională a apicultorilor, neguvernamentală, autonomă şi apolitică, înfiinţată în anul 1958.

Pe lângă lansarea unei noi rute atractive din București spre Lyon, Franța, și majorarea frecvențelor săptămânale spre unele dintre cele mai populare destinații, Milano și Torino în Italia, respectiv Tel Aviv în Israel, în iunie 2020, compania citată își extinde operațiunile din România, adăugând o aeronavă nouă bazei din București, și anume noul Airbus A321.

„Suntem bucuroși să anunțăm o nouă rută de la București către Europa de Vest. Aceasta face legătura între București și Lyon, adevărata nestemată a gastronomiei și arhitecturii franceze. Este o destinație perfectă pentru o scurtă escapadă de weekend, oferind peisaje ce îți taie respirația și o atmosferă minunată. Suntem siguri că pasagerii noștri români vor vizita acest oraș interesant, în condițiile în care pot explora ce are mai bun de oferit Europa de Vest, în timp ce ruta va aduce mai mulți turiști străini să descopere Bucureștiul. Suntem dedicați României și ne concentrăm spre a oferi cele mai mici prețuri posibile și servicii excelente pentru fiecare zbor Wizz”, a declarat Paulina Gosk, Corporate Communications Manager la Wizz Air, care a adăugat că în luna septembrie a acestui an, la nivel de țară, cota de piață a companiei pe care o reprezintă a ajuns la 38 la sută, la distață apreciabilă de Tarom și BlueAir.

Anunțul vine după ce, în urmă cu doar o lună, compania a anunțat noi destinații din București: Londra Southend și Edinburgh, care le oferă pasagerilor români mai multe oportunități de a călători în Anglia și Scoția.

Cu o rețea de 148 de rute din România, operatorul aerian va avea la vânzare aproape 11 milioane de locuri pe zborurile sale de la noi din țară în 2020, ceea ce reprezintă o creștere cu 10% de la an la an. Operațiunile acestuia nu oferă doar acces la cele mai mici tarife între România și restul Europei, ci stimulează și piața locală a locurilor de muncă din sectoarele aviației și turismului, sprijinind peste 7.400 de locuri de muncă în acest an în industriile asociate din toată țara.

Odată cu cea mai recentă extindere a flotei sale locale, în 2020, Wizz Air va avea 28 de aeronave alocate bazelor din România și peste 1.000 de angajați. Compania citată oferă acum 148 de rute către 20 de țări de pe zece aeroporturi românești și a sărbătorit recent pasagerul cu numărul 50 de milioane transportat în România și pasagerul cu numărul 20 de milioane transportat în București. Ambii au primit din partea companiei câte un voucher în valoare de 250 de euro pentru zboruri Wizz Air.

Operatorul aerian a fost numit „Cel mai bun transportator aerian low-cost în 2019”. Premiul a fost decernat în cadrul galei Aviation Industry Awards Europe, parte a Air Convention Europe 2019 din Vilnius, pe 17 septembrie. Distincția se numără printre cele mai importante și prestigioase premii din industria de aviație. Peste 150.000 de oameni votează pentru companii comerciale din toată lumea. Performanța Wizz Air a fost recunoscută prin acordarea premiului Cel mai bun transportator aerian low-cost.

Wizz Air este cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală şi de Est, care operează o flotă de 119 aeronave Airbus A320 şi A321 şi oferă mai mult de 700 de rute de la 25 de baze, ce asigură conexiunea între 151 de destinaţii din 44 de ţări. La Wizz Air o echipă de peste 4.500 de profesionişti în aviaţie livrează servicii superioare şi tarife foarte scăzute, ceea ce face ca Wizz Air să fie alegerea preferată a 37 de milioane de pasageri în 2018. Wizz Air este listată la London Stock Exchange cu abrevierea WIZZ și este inclusă în calculul indicilor FTSE 250 și FTSE All-Shares. Wizz Air este membră a Asociației Internaționale a Transporturilor Aeriene (IATA) și a Operational Safety Audit (IOSA), companie de referință la nivel global în ceea ce privește recunoașterea siguranței companiilor aeriene. Wizz Air a primit recent cel mai mare rating de siguranță, de 7 stele, acordat de către airlineratings.com, singura agenție globală care se ocupă de aprecierea siguranței companiilor aeriene și produselor lor. De asemenea, recent, Wizz Air a fost numită „European Airline of the Year 2017” de către Aviation 100, o publicație anuală recunoscută care acordă premii pentru cele mai bune companii din industria aerospațială.

Luni, 16 septembrie 2019, Rusia a anunțat că şi-a înlocuit bateriile S-300 prin sisteme mai performante S-400 în arhipelagul Novaia Zemlia din Arctica, regiune polară bogată în resurse naturale şi crucială pentru controlul căilor maritime din nord deschise ca urmare a proliferării fenomenului încălzirii globale.

Potrivit AFP, vocile autorizate ale armatei ruse au precizat că trecerea la noile S-400 majorează semnificativ aria de control al spaţiului aerian în Arctica. Rușii dispun deja de sisteme cu rază lungă de acţiune similare în regiunile Murmansk şi Arhanghelsk (nord-vest) şi în Republica Saha (Iakutia, est).

Întărirea mijloacelor ruseşti de interdicţie a accesului în această zonă strategică se adaugă numeroaselor dispozitive (sisteme sol-aer şi împotriva navelor, mine submarine, rachete sol-sol etc.).

Tot AFP mai precizează că amiralul francez, Olivier Lebas, a observat o creştere a gamei de sisteme de arme de oprire a accesului (capabilităţi Anti-Acces - Area Denial) şi proliferarea lor în numeroase ţări, ca de exemplu cea a sistemelor antiaeriene S-400 ruseşti şi cea a rachetelor anti-navă ruseşti şi chineze.

„Iranul încearcă să se alăture acestui club şi chiar grupuri nestatale precum houthi (în Yemen) dispun de asemenea de rachete antinavale”, afirmă el.

Fenomenul se regăseşte şi la nivel regional: Siria s-a echipat cu S-400 ruseşti pentru a se proteja de o intervenţie militară împotriva regimului lui Bashar al-Assad.

Şocul interdicţiei

Noile mișcări politico-militare preocupă marile state occidentale, după cum demonstrează recentele discuţii asupra acestui subiect la Universitatea de vară pe teme de apărare în Franţa, precum şi la dialogul Rochambeau de la Newport, din SUA, consacrat provocărilor strategice comune pentru aliaţii francezi şi americani.

Interdicţia accesului nu este un concept nou, subliniază experţii, fiecare ţară având dorinţa să-şi protejeze teritoriul naţional şi interesele sale strategice. Însă extinderea sa, în special sub forma unor „bule de protecţie” în ţări terţe, este luată foarte în serios de armatele occidentale, care îşi văd contestată libertatea de manevră după ce au avut toată libertatea pentru a realiza operaţiuni externe timp de două decenii (Afganistan, Libia, Mali, Irak).

„Şocul interdicţiei a accesului rezidă în efectul de contrast cu libertatea de acţiune de care s-a beneficiat în perioada de după Războiul Rece. S-a putut crede că este o nouă normă, în timp ce se asistă în prezent la o revenire a contestării”, este de părere Corentin Brustlein, directorul pentru cercetare la Institutul francez pentru relaţii internaţionale (IFRI).

Asta în condițiile în care, pentru armate expediţionare, este crucial să fie capabile „să intre primele”, adică să pătrundă pe un teritoriu aflat la distanţă şi apărat. O capacitate cu atât mai fundamentală pentru puteri nucleare precum SUA şi Franţa, a căror credibilitate de descurajare este în joc.

„Trebuie evitată capcană faptului împlinit. Acceptarea zonelor «no-go» înseamnă a valida discursul adversarului”, este de părere amiralul Lebas.

Ca atare, de acum înainte, orice intervenţie militară necesită mijloace din ce în ce mai importante, apreciază la unison experţii.

În luna aprilie a anului trecut, operaţiunea Hamilton în Siria, declanşată de Paris, Londra şi Washington pentru a distruge stocuri de arme chimice, s-a încheiat printr-un succes tactic în pofida existenţei sistemelor de interdicţie a accesului - cele trei ţinte vizate au fost atinse cu preţul unei desfăşurări de mijloace: avioane de vânătoare plecate din Franţa, mai multe fregate şi 100 de rachete lansate.

Printre pistele tehnologice explorate pentru a ocoli aceste scuturi figurează armele hiper-rapide, invizibilitatea şi controlul spectrului electromagnetic (interceptare şi bruiere a sistemelor de comunicaţii).

Conform datelor agregate de Agritel și citate de agențiile de presă, agricultorii din Hexagon previzionează că la finele anului agricol în curs ar urma să strângă în silozuri nu mai puțin de 39,17 milioane tone, a doua cea mai mare producție din istorie.

Potențialul record ar putea fi atins chiar dacă temperaturile-record nu au afectat randamentele, care vor fi cu până la 14,9% mai ridicate decât cele de anul trecut.

Pe plan naţional, analiștii Agritel au calculat un randament la actuala recoltă de 7,82 tone pe hectar, cu 12% peste nivelul din 2018, an în care condițiile agrometeo nefavorabile au afectat culturile, şi cu 7,5% peste media din ultimii cinci ani - excluzând recoltele excepţional de ridicate şi de scăzute din 2015 şi 2016.

„Deşi recoltarea nu s-a finalizat deplin în regiunile de lângă Canalul Mânecii, randamentele raportate sunt bune, nefiind afectate de temperaturile record”, a spus Michel Portier, directorul firmei franceze de consultanţă Agritel, citat de Reuters, preluată de Agerpres.

Totodată, totalul însămânțat a crescut cu 2,66 procente, până la cinci milioane de hectare, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, se menționează în raportul sursei citate.

Unul din cei mai mari exportatori de grâne din Franţa – Soufflet - estimează că recolta de grâu moale din acest an se va situa între 38 şi 39 de milioane de tone, dar încă trebuie recoltată 20-25% din producție.

Fermierii din Hexagon se așteaptă să consolideze în silozuri, în 2019, o cantitate de 37 milioane de tone de grâu, cu 8,5% mai mult decât în 2018, a anunţat în iulie 2019 Ministerul francez al Agriculturii cu ocazia publicării primelor sale estimări referitoare la recolta din acest an.