Afişez elemetele după tag: productie

După șapte decenii de activitate, Electroputere Craiova, altădată simbol al industriei craiovene, își sistează activitatea din decembrie.

Cu un acționariat din Orientul Mijlociu, compania are pierderi de milioane de euro, iar în acest an uzina a avut un singur contract.

Din totalul de patru secţii câte avea înainte de privatizarea din 2007, Uzina Electroputere a mai rămas cu două: secţia maşini rotative şi secţia transformatoare electrice. La această oră, doar ultima este în funcțiune.

Secţia transformatoare electrice a avut în acest an un singur contract, pentru reparaţia unui transformator la Centrala de la Cernavodă, iar în decembrie, când acest contract se încheie, producţia va fi oprită definitiv.

Disponibilizările au început încă din vara acestui an. Mai exact, în iunie, din 555 de locuri de muncă aflate în plată, 296 au fost restructurate. Ultimii angajaţi ai fabricii, aproximativ 250 de persoane, vor pleca acasă luna viitoare, cu salarii compensatorii.

Colosul industrial, care înainte de 1989 producea transformatoare electrice şi locomotive care ajungeau în aproape toată lumea, va fi vândut pe bucăți. Sub anonimat, angajaţii spun că deja au fost parcelate terenurile. Salariaţii bănuiesc că investitorii de la Al-Arab Contracting Limited au plănuit de la început să transforme uzina într-o afacere imobiliară, deşi, în 2007 când au cumpărat fabrica de la stat, au promis investiţii de milioane de eruo şi că o vor transforma într-un gigant internaţional.

Uzina Electroputere Craiova a fost înfiinţată în 1949. În anul 1991, fabrica a fost transformată în societate pe acţiuni, iar în 2007 a fost privatizată, pachetul majoritar de acțiuni de 86,28% fiind deținut de firma saudită Al-Arrab Contracting Company Limited.

În intervalul 20 - 22 septembrie 2019, Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA) organizează pe platforma Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură (ICDA) din Băneasa, cea de-a XXI-a ediţie a Târgului Naţional al Mierii.

Expoziția cu vânzare reprezintă cel mai important eveniment de profil din București, unul care va beneficia o participare importantă din partea apicultorilor ca expozanţi, a procesatorilor din domeniul apicol, cât şi a reprezentanţilor din cadrul asociaţiilor apicole.

„Prin organizarea acestui târg ne dorim ca de fiecare dată să creştem cât mai mult interesul pentru albină, apicultură şi produsele stupului dată fiind importanţa acestui sector pentru agricultură, mediu, sănătate şi o alimentaţie echilibrată”, precizează organizatorii.

În cadru evenimentului sunt aşteptaţi peste 100 de expozanţi apicultori şi firme specializate, ce vor etala produsele într-o gamă extrem de diversificată, de la produse apicole obţinute direct din stupină, până la produse apicole condiţionate sau alte preparate derivate din produse apicole, suplimente nutritive, cosmetice etc.

Producție de miere, în scădere

Potrivit Agerpres, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, a declarat, joi, 19 septembrie 2019, că producţia de miere din acest va fi mai mică cu aproximativ 15-20% faţă de anul trecut şi nu va depăşi 15.000 - 17.000 de tone.

„Anul 2019 a fost mai modest decât anul trecut, în condiţiile în care nici 2018 nu a fost un an bun, iar producţia de miere estimată pentru acest an va fi mai mică cu circa 15% - 20%. A fost un an prost mai ales la rapiţă, salcâm şi parţial la tei, iar la floarea soarelui a început seceta şi căldura. Producţia va fi undeva între 15 şi 17.000 de tone. Nu s-a făcut mai mult. Rapiţa a fost afectată cel mai mult, aproape 80%, dar şi salcâmul, pentru că în primăvară a plouat şi a fost frig. Doar în zona Moldovei s-a mai făcut ceva la salcâm, dar nici acolo o producţia normală, ci în jur de 50-60%. Nu ştiu încă cum va fi culesul la floarea soarelui”, a explicat Fetea.

În medie, țara noastră produce 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele se ridică la 1,47 de milioane de familii de albine.

La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

Potrivit datelor ACA, în ultimii 2-3 ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 550 de grame pe locuitor pe an, însă şi în aceste condiţii România se află tot la coada clasamentului, la nivel european. Datele statistice arată că românii consumă de 3-4 ori mai puţină miere comparativ cu cele două kilograme consumate în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda şi Belgia. Din păcate, tot din cifrele statistice, se vede că românii consumă în fiecare zi 70 de grame de zahăr şi doar 3 grame de miere.

Asociaţia Crescătorilor de Albine din România este o organizaţie profesională a apicultorilor, neguvernamentală, autonomă şi apolitică, înfiinţată în anul 1958.

În 2018, țara noastră s-a situat pe locul nouă în topul celor mai importanţi producători de bere din blocul comunitar (UE28), cu o producţie de 1,8 miliarde litri, potrivit datelor publicate vineri, 2 august 2018, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Cu o producţie de 8,3 miliarde litri (21% din producţia totală a UE), Germania a fost principalul producător în 2018, când una din cinci beri conţinând alcool produsă în UE a venit din această ţară. Urmează în ordine, Marea Britanie (4,50 miliarde litri), Polonia (patru miliarde litri), Spania (3,60 miliarde litri), Olanda (2,40 miliarde litri), Belgia (2,40 miliarde litri), Franţa (1,98 miliarde litri), Cehia (1,95 miliarde litri) şi România (1,80 miliarde litri).

Anul trecut, în Uniunea Europeană a fost produsă o cantitate de peste 39 de miliarde de litri de bere conţinând alcool (echivalentul a aproximativ 76 de litri per locuitor), la care se adaugă peste un miliard de litri de bere fără alcool sau cu un conţinut de alcool mai mic de 0,5%.

În comparație cu 2017, Italia a înregistrat cel mai semnificativ avans - 21% - al producţiei de bere (care conţine alcool), urmată de Ungaria (11%) şi Cehia (6%).

Pe de altă parte, producţia de bere în Marea Britanie a scăzut cu 20%, în Austria şi în Slovacia cu 10%, şi în Olanda cu 9%.

O cantitate de 1,9 miliarde de litri de bere conţinând alcool a fost exportată anul trecut de Olanda. Cel mai mare exportator de bere din UE a depăşit Belgia şi Germania (ambele cu 1,6 miliarde de litri), Franţa (0,6 miliarde de litri) şi Marea Britanie (0,5 miliarde de litri).

SUA au fost principala destinaţie pentru exporturile de bere ale statelor UE către ţările din afara blocului comunitar (un miliard litri de bere conţinând alcool fiind exportaţi în 2018 sau 29% din exporturile totale extracomunitare de bere), urmate de China (453 milioane litri), Rusia (234 milioane litri), Canada (217 milioane litri ), Coreea de Sud (198 milioane litri), Elveţia (101 milioane litri), Australia (99 milioane litri) şi Taiwan (91 milioane litri).

Când vine vorba de importurile de bere în UE, preferată este berea din Mexic cu 250 milioane litri sau 52% din toate importurile de bere din afara UE înregistrate în 2018, urmată de berea din Serbia (57 milioane litri), SUA (43 milioane litri), Belarus (23 milioane litri), Ucraina (19 milioane litri), China (17 milioane litri), Rusia (14 milioane litri) şi Thailanda (zece milioane litri).

Datele Eurostat au fost publicate cu ocazia Zilei internaţionale a berii, care este celebrată de iubitorii acestei băuturi în fiecare an, în prima zi de vineri a lunii august. În acest an, ziua este marcată la data de 2 august. A fost celebrată pentru prima dată în anul 2008.

Berea ocupă a treia poziţie în topul mondial al băuturilor, doar apa şi ceaiul fiind consumate în cantităţi mai mari.